Poate nu stiti, insa intr-o anume tara, o tara in care se petrece aceasta poveste, o tara indepartata, fiecare se comporta plecand de la niste obiceiuri care nu sunt intotdeauna usor de trait... pentru ceilalti. Au nevoie sa aiba tot timpul o imagine foarte buna despre ei insisi. Si, pentru a confirma acest lucru, se amesteca mereu in viata celorlalti. A avea in ochii lumii intregi o imagine pozitiva este un lucru foarte important pentru ei, si cand cineva indrazneste sa puna la indoiala acea imagine, spunandu-i de exemplu, unui om ca el nu vede asa cum se vede el insusi, declanseaza o adevarata drama, care destabilizeaza toata familia si pe cei apropiati lui.
Trebuie sa stiti, ca in aceasta tara oamenii pot fi extrem de directi, spun ceea ce gandesc si, chiar mai mult, fara sa ii pese ce vor spune cei din jur. Uneori se simt uimiti, socati chiar cand cineva apropiat le spune ca a fost ranit, l-a jenat felul in care i-a incalcat intimitatea sau un alt lucru pe care l-a facut. Nu va puteti imagina ce furtuna poate sa starneasca acest lucru!
Asa s-a intamplat de curand intr-o familie din aceasta tara, a caror fiica, deja adulta, mama la randul ei, care se machia dupa bunul ei plac, s-a trezit cu niste observatii grele facute de tatal ei, in fata unor prieteni. Cuvintele ei o infantilizau, spunea ca produsele cosmetice erau pentru agatat barbati, iar o femeie serioasa, care se respecta nu are nevoie de asemenea prostii pe fata si ca ar trebui sa se imbrace mai discret si sa nu mai vorbeasca cu cutare sau cu cutare barbat...
Cand a incercat sa ii vorbeasca tatalui ei despre ceea ce simtea si sa ii spuna ca era insuportabil pentru ea sa accepte asemenea judecati de valoare sau descalificari, acesta a fost foarte surprins si, la inceput, nu intelegea nimic.
Apoi s-a simtit ranit, chiar socat (se atingea imaginea pe care o avea despre el insusi) si, ce era asa de grav, se gandea el, un tata are dreptul sa ii faca observatii justificate fiicei lui.
Sotia lui a fost deacord cu el. Asa ca, fiica lui nu mai stia cum sa se comporte, incerca sa se apere (si ea isi apara imaginea buna despre ea insasi).
S-au amestecat si prietenii si toata povestea a luat proportii mai mari.
Fiecare era sigur de judecata lui, era sigur mai ales de sinceritatea lui, fiindca toata lumea din acea familie credea ca are dreptate.
Situatia parea fara iesire. Iar apoi, intr-o duminica, tatal si-a adus aminte ca adeseori nu actiona in functie de ceea ce se intampla, ci de ceea ce isi imagina la ceilalti, de ce ar fi putut sa creada ceilalti. Marturisea ca suferise mult imaginandu-si ceea ce ar fi putut ceilalti sa creada ca el isi imagineaza. Un cerc vicios greu de depasit, care in situatia de fata de exemplu, il facea sa o devalorizeze pe fiica lui, de teama ca ceilalti sa nu spuna ca nu era un tata bun, daca nu spunea nimic...
Iar duminica urmatoare, la masa, unde era toata familia, toti au inceput sa rada iar povestea despre farduri, machiaj, tinuta vestimentara si intalnirile fiicei lui a fost adusa la niste proportii mari ... mai normale.
Dar totusi, fiti atenti, daca o sa intalniti un astfel de om din aceasta tara, amintiti-va faptul ca imaginea lui despre el, este lucrul cel mai important pentru el, cel putin la inceput.
Adaptare dupa "Povestea parintilor ursi care aveau o nevoie atat de mare sa aiba o imagine perfecta despre ei insisi" dupa Jacques Salome
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu