Povestea micii gazele care isi dorea sa moara

"Cu totii venim din tara copilariei noastre si pastram acea nostalgie sau suferinta printre cele mai impotante amintiri.

Era o data o mica gazela care se nascuse intr-o frumoasa tara din Africa.
Intr-o zi, parintii ei s-au hotarat sa traiasca in alta parte. Au luat avionul si au dus-o pe mica gazela, care s-a simtit putin pierduta in acea tara noua unde au ajuns. Era frig, casele erau cenusii, strazile intunecoase si amenintatoare, la scoala celelalte gazele nu aveau aceeasi culoare de piele ca si a ei si nici aceleasi obiceiuri de viata. In cartierul ei, de exemplu, o sperieu o multime de lucruri. Nu intalnise pe nimeni cu care sa vorbeasca despre visele ei.
Mica gazela avea un secret, ar fi vrut sa se intoarca in tara ei natala, sa regaseasca parfumul acelui pamant, culoarea rasaritului de soare, noptile instelate si sunetele blande, increderea celorlalte gazele din copilaria ei. Insa, in tara ei natala izbucnise razboiul si, in adancul ei mica gazela stia ca nu va mai regasi tara pe care o lasase inainte.
Era foarte trista si disperata, deoarece nu avusese timp sa invete sa se iubeasca pe sine.
Precum majoritatea gazelelor, si ea avea o mare nevoie de a fi iubita (adica pretindea iubirea de la ceilalti ca si cum ar fi fost o datorie). Apoi ea a vrut sa iubeasca (adica sa dea cu orice pret o iubire pe care nu o avea cuiva care nu o dorea neaparat). Nu stia insa ca ceea ce era mai important, intr-o viata de gazela, era sa accepte sa se iubeasca. Dar cum inveti sa te iubesti, oare???
Incepand prin a te respecta, prin a privi cu bunavointa mica perla de viata pe care o primise in momentul conceptiei, care apoi se dezvoltase in burta mamei sale si care, de la nasterea ei crescuse si nu cerea decat sa fie trezita la viata.
Dar cum ea nu se iubea pe sine, nu prea isi dorea sa traiasca, vroia sa moara, adica nu mai accepta sa traiasca aceasta experienta.
Mica gazela era fragila, de abia se tinea pe picioare, asemenea unui copac care a fost plantat in alta parte, care nu reusea sa isi refaca radacinile. Vroia sa moara, sa plece din acea viata care nu mai era a ei.
Stiti ce inseamna moartea pentru o mica gazela? Inseamna sa nu reuseasca nimic, sa se priveasca in oglinda si sa creada ca nu are nici o valoare, ca existenta ei nu intereseaza pe nimeni. Inseamna sa se neglijeze, sa manance orice si oricand, sa se imbrace urat, sa nu aiba grija de corpul ei, sa intre in situatii confuze.
Pe scurt, inseamna sa isi maltrateze viata, sa o distruga.
Stiti ca viata unei gazele este un lucru important, care participa la echilibrul lumii?
Si stiti ca existenta oricarei mici gazele, din oricare colt al lumii este un cadou oferit umanitatii???

Poate intr-o zi gazela va deveni medic, infirmiera sau sofer pe un autobuz scolar care va duce in fiecare dimineata mici gazele la scoala.
Poate intr-o zi la randul ei va transmite mai departe viata si va oferi omenirii mai multa dragoste.
Poate va intelege cat de important este sa protejam in noi viata.
Ceea ce stiu cu certitudine este ca nu exista nimic mai pretios decat viata si ca aceasta merita sa fie traita cum se cuvine, chiar si de catre o mica gazela careia ii este atat de greu a traiasca."

"Povestea micii gazele care isi dorea sa moara" - dupa Jacques Salome

Vrei sa fii mai frumos/ frumoasa?

"Cateva directii care sa ne ajute sa dobandim frumusetea fizica si interioara optima corpului nostru sunt prezentate in continuare... ele, fiind conditionate foarte mult de echilibrul si frumusetea interioara:
   - eliminarea nemultumirii fata de felul in care aratam: trebuie sa invatam sa ne iubim corpul - suntem singurii raspunzatori pentru ceea ce „avem" azi si depinde de noi sa devenim mai armoniosi, mai echilibrati interior si mai luminosi; trebuie sa scapam de frica de-a nu reusi sa fim suficient de frumosi, pentru ca tot ceea ce gandim si emitem in Univers determinam, pana la urma;
   - incercati sa incepeti fiecare zi zambind lumii, zambindu-va dumneavoastra si catre ceea ce veti deveni; priviti-va in oglinda si incercati sa zambiti luminos, din suflet: veti primi o aura care va va face fermecatori; incercati apoi sa zambiti si pe parcursul zilei;
   - multumiti-le lui Dumnezeu si ingerasilor care se ocupa de frumusetea interioara si exterioara, pentru ca pe zi ce trece ajungeti la frumusetea optima, la silueta optima, la armonie interioara si echilibru; aceasta va va aduce pe zi ce trece schimbari in bine, pe care le veti descoperi cu uimire;
   - ganditi pozitiv, incercati sa nu invidiati pe nimeni pentru ca nu puteti sti ce probleme are acel suflet si poate ca ceea ce-a suferit candva face sa merite cu prisosinta „norocul" pentru care-l invidiati;
   - incercati sa nu urati si iertati-i imediat pe cei care considerati ca v-au facut ceva rau - uneori trebuie sa va fie mila de acesti oameni, sunt de cele mai multe ori nefericiti si dezechilibrati interior; incercati sa-i ajutati si iertati-i anticipat ..."

Fragment din cartea "Invataturi paranormale pentru o viata mai buna" de Claudia Nita Donca

Povestea bunicii care a inventat un cuvant nou si rar

Poate traim pe pamant pentru a dezvolta si a prelungi viata din fiecare din noi. Poate pur si simplu despre asta este vorba.

- Bunico, spunea baietelul, invata-ma cuvinte noi!
- Cuvinte mai frumoasa decat cele pe care mi le-ai spus ieri, mai frumoase decat ca-lei-do-scop, mai haioase decat cele care fac zgomot precum so-po-te, clo-po-tel...
- Mai spune bunico, mai spune-mi!
Bunica surase.
- A venit timpul, isi zise ea, este pregatit acum.

- Da, am un cuvant foarte frumos pentru tine. O sa te ajut sa il gasesti...
- Da, da, ador ghicitorile, zise copilul topaind de bucurie...
- Uite un cuvant care contine cele mai frumoase valori din lume... Un cuvant care este prezent in tine si in jurul tau, daca stii sa il simti.
- E foarte usor, e Viata! Ceva ce exista in mine si in jurul meu este Viata!
- Da, bineinteles, exista viata in acest cuvant, in primul rand viata. O viata insufletita, plina de bucurie. O viata insufletita, plina de bucurie. O viata care iti canta in urechi in fiecare dimineata, chiar inainte sa deschizi ochii. Un elan de viata care te face sa spui uitandu-te la cer:
MULTUMESC PENTRU ALBASTRUL ACESTA FRUMOS!
CE BINE CA PLOUA, PAMANTUL ESTE USCAT!
CE VANT PLACUT DE DIMINEATA! VA CURATA INTREG CERUL, DAR INCHIDETI PUTIN USILE, SE FACE CURENT!
Un cuvant care sa exprime elanul, entuziasmul, bucuria.
Imagineaza-ti ca urci pe un deal, spre varf! Aproape ai ajuns in varf, totul e limpede, iarba e verde si proaspata. Mergi, simti aerul viu care iti sufla in urechi, in jurul tau se intinde imensitatea peisajului, pana la orizont.
Este atat de frumos ca nu ti se taie respiratia.
Inima parca sta sa iasa din piept. Te simti puternic, mare si mic in acelasi timp, usor ca o pasare, liber ca vantul.
Ai putea sa iti iei zborul, sa fii tu vantul...
- Este fericirea bunico?
- Da, exista si fericirea in acest cuvant, dar mai cauta...
Atunci cand aduci tot binele in ceea ce faci, cand stii sa deschizi ochii nu doar pentru a vedea, ci si pentru a privi, poti sa te minunezi de orice si de nimic, de ciripitul unei vrabiute, de firul de apa care creste prin cimentul trotuarului, de lumina aurita a soarelui. Cand o floare devine cel mai rumos buchet din lume, cand privirea ta e o mangaiere pentru a exprima in tacere toata emotia pe care o simti, cand intampini bratele ce te iubesc si esti atat de plin de dorinta si de iubire si stralucesti asemenea soarelui...
- Am gasit! Am gasit! Este Soarele Iubirii! E un nume pe care mi-l dadeai cand eram foarte mic!
- Da, tu esti acel soare si exista multa iubire in acest cuvant, dar mai cauta, mai cauta...
E un cuvant care iti spune sa fii curajos, chiar si atunci cand esti nefericit in viata. Un cuvant lucid care nu exclude suferinta si dificultatile. Un cuvant care te ajuta sa gasesti prin tine insuti raza de lumina, petecul de cer senin, in orice situatie grea din viata ta.
- Este speranta!
- Esti aproape, continua sa cauti!
Un cuvant care contine Viata, Bucuria, Entuziasmul, Tandretea, Curajul, Dorinta, Iubirea, Increderea, Speranta!
- Bunico, chiar exista un cuvant, care poate spune toate astea doar el singur?
- Da puiul meu... este cuvantul Insufletire. Este insufletirea Vietii!
- Ce nume frumos, Insufletire, e tare frumos bunico!
- Murmura-l, mangaie-l, asculta-l... o sa auzi cum rade imediat ce il pronunti...
- Insufletire!
- Stii, e un cuvant foarte pretios.
- Un cuvant pretios?
- Da, zise bunica zambind. E un cuvant care vine de undeva de sus, aproape de cer... Un cuvant atat de pretios incat este mostenirea mea pentru tine!
E un cuvant pe care l-am primit de departe, stii, din copilaria mea, de la mama mea... Vine de undeva de la stramosii mei si azi a sosit clipa sa ti-l transmit si tie mai departe, pentru ca si tu sa il transmiti intr-o zi altora, celor pe care ii vei iubi, ii vei ajuta, ii vei insoti...
Deschide gura, inchide ochii micul meu soare al Iubirii... si... Hap! zise bunica, razand. Samanta de Insufletire este in tine acum! Sa nu uiti, este pentru intreaga viata. Insufletirea Vietii este cel mai frumos cadou pe care il poti face propriei tale vieti.

VIATA ESTE INTOTDEAUNA MINUNATA ATUNCI CAND NU O CHINUIM (Lucia, 10 ani)

"Povestea bunicii care a inventat un cuvant nou si rar" de Jacques Salome

Zambetul

Zambiti unul altuia, zambeste-i sotiei, zambeste-i sotului, zambeste copiilor, zambiti unul altuia - nu conteaza cui - si va va ajuta ca dragostea dintre voi sa creasca.

Maica Tereza

"... povestea minunata a “Micutului Print”, scrisa de Antoine de Saint-Exupery, este o carte extraordinara si plina de intelepciune si poate fi citita si ca o poveste pentru copii, dar si ca una plina de intelesuri pentru oamenii mari. Sunt foarte putini aceia care cunosc si alte scrieri ale autorului.Saint-Exupery a fost un pilot neinfricat care a luptat impotriva nazistilor si a murit in timpul unei lupte.Inainte de al doilea razboi mondial, el a luptat si in razboiul civil din Spania impotriva fascistilor. A scris o poveste fascinanta bazata pe aceasta experienta, intitulata Zambetul (Le Sourire).

Aceasta este povestea pe care vreau sa v-o spun acum. Nu se stie exact daca povestirea este autobiografica sau este doar simpla fictiune. Eu cred ca este autobiografica.El povesteste cum a fost capturat de inamic si aruncat in inchisoare. Era sigur ca a doua zi urma sa fie executat, pentru ca acest lucru se vedea clar din privirile necrutatoare ale gardienilor si din comportamentul lor dur. Din acest moment o sa spun povestea asa cum mi-o aduc eu aminte, cu cuvintele mele:

“Eram sigur ca or sa ma omoare. Am devenit repede nervos si tulburat. M-am scotocit prin buzunare sa vad daca nu cumva mai aveam vreo tigara scapata de perchezitia lor. Am gasit una, dar pentru ca mainile imi tremurau, de-abia puteam s-o duc la gura. Insa nu aveam cu ce sa o aprind pentru ca imi fusesera luate chibriturile. M-am uitat printre gratii la paznicul meu. Nu puteam sa-i vad ochii. La urma urmei, de ce sa se uite el la un lucru, la un cadavru? Atunci l-am strigat.“N-ai cumva un foc, por favor?” S-a uitat la mine, a ridicat din umeri si a venit sa-mi aprinda tigara. In timp ce aprindea chibritul, privirea lui s-a lovit inevitabil de a mea. In acel moment am zambit. Nu stiu de ce am facut asta. Poate din cauza nervozitatii sau poate pentru ca, atunci cand esti aproape de cineva, este foarte greu sa nu zambesti. In orice caz eu i-am zambit. In acel moment a fost ca si cum o scanteie s-a aprins intre inimile noastre, intre sufletele noastre. Stiam ca nu vroia asta, dar zambetul meu a trecut printre gratii si l-a facut si pe el sa zambeasca. Mi-a aprins tigara si a ramas langa mine, uitandu-se fix in ochii mei si continuand sa zambeasca. Am continuat si eu sa zambesc, constient acum ca ma aflu langa un om, nu langa un gardian. Iar privirea lui parea sa aiba alta expresie acum. “Ai copii?” m-a intrebat. “Da, aici, aici”. Mi-am scos portofelul si am inceput sa caut nervos fotografia familiei mele. Atunci a scos si el poza cu ninos ai lui si a inceput sa-mi povesteasca despre planurile si sperantele pe care si le-a facut cu ei. Ochii mi s-au umplut de lacrimi. I-am spus ca mi-e teama ca nu o sa-mi mai vad vreodata familia si ca nu voi avea sansa sa-mi vad copiii mari. I s-au umplut si lui ochii de lacrimi. Brusc, fara sa mai spuna vreun cuvant, a descuiat celula si in liniste m-a ajutat sa plec. Afara din inchisoare, tacuti, am luat drumul inapoi catre libertate. La marginea orasului, m-a eliberat.  Si, fara nici un cuvant, s-a intors in oras.Viata mea fusese salvata de un zambet”.

Da, zambetul - o legatura simpla, neconditionata, naturala intre oameni. V-am spus aceasta poveste, pentru ca mi-ar placea ca oamenii sa stie ca undeva, sub nivelele pe care le construim ca sa ne protejam, demnitatea, titlurile, gradele, statutul social si dorinta de a fi vazuti in anumite circumstante - sub toate acestea, ramane eu-l nostru autentic si pur. Nu mi-e teama sa-l numesc suflet. Cu adevarat cred ca, daca aceste parti se pot recunoaste intre ele, atunci nu vom mai fi dusmani. N-am mai putea uri, invidia sau teme. Cu tristete va spun ca toate acele nivele, pe care le construim cu atata grija, ne indeparteaza si ne izoleaza de comunicarea reala cu altii. Povestea lui Saint-Exupery vorbeste despre acele momente magice cand doua suflete se recunosc. Am avut si eu cateva momente asemanatoare. Iubirea este unul dintre ele. Sau momentul in care privesti un copil. De ce zambim cand vedem un copil? Poate pentru ca avem in fata noastra pe cineva care nu are toate acele nivele intimidante, pe cineva al carui zambet stim cu siguranta ca este simplu si din inima. Si atunci copilul din noi zambeste, pentru ca l-a recunoscut pe celalalt."

Hanoch McCarty

Fragment din cartea: "Supa de pui pentru suflet" de de Jack Canfield, Mark Victor Hansen - povesti adevarate de viata care deschid inima si trezesc spiritul

Imbratisarea

"Avem nevoie de 4 imbratisari pe zi ca sa supravietuim. Avem nevoie de 8 imbratisari pe zi ca sa ne mentinem. Avem nevoie de 12 imbratisari pe zi ca sa crestem."

Virginia Satir


"Imbratisarea este:  ... SANATATE. Ajuta sistemul imunitar, vindeca depresiile, reduce stress-ul si provoaca somnul. Este revigoranta, intineritoare si nu are efecte secundare neplacute. Imbratisarea nu este altcevadecat un medicament miraculos. Imbratisarea este naturala. Este organica, dulce, fara ingredienti artificiali, nepoluanta, prietena a mediului inconjurator, si suta la suta sanatoasa. Imbratisarea este cadoul ideal. Minunata in orice ocazie, amuzanta atunci cand o oferi, dar si cand o primesti, te respecta, are propria ei forma si este pe deplin returnabila. Imbratisarea este practic un lucru perfect. Nu necesita baterii, nu se uzeaza, este ferita de inflatie, de ingrasare, de taxe lunare sau de hoti. Imbratisarea este o resursa suprautilizata cu puteri magice. Cand ne deschidem inimile si bratele, ii incurajam si pe altii sa faca la fel."

Extras din cartea "Supa de pui pentru suflet: de Jack Canfield, Mark Victor Hansen ( scrisoare despre imbratisari trimisa de un absolvent al seminariilor autorilor)

Copiii invata ceea ce traiesc

   " In cazul in care copiii sunt criticati in mod constant atunci când cresc, ei vor invata sa condamne.
   In cazul in care copiii sunt crescuti cu ostilitate, ei vor invata sa se bata.
   In cazul in care copiii sunt crescuti cu teama, ei vor invata sa fie precauti.
   In cazul in care copiii sunt crescuti cu mila, ei vor invata sa isi plânga singuri de mila.
   In cazul in care copiii sunt ridiculizati in timp ce sunt crescuti, ei vor invata sa fie timizi.
   In cazul in care copiii sunt crescuti cu invidie, ei vor invata sa fie la rândul lor invidiosi.

   In cazul in care copiii sunt facuti de rusine in timp ce sunt crescuti, ei vor invata sa se simta vinovati.
   In cazul in care copiii sunt crescuti cu toleranta, ei vor invata sa fie rabdatori.
   In cazul in care copiii sunt incurajati in timp ce sunt crescuti, ei vor invata sa aiba incredere in ei insisi.
   In cazul in care copiii sunt laudati in timp ce sunt crescuti, ei vor invata sa aprecieze.
   In cazul in care copiii sunt aprobati in timp ce sunt crescuti, ei vor invata sa se placa pe ei insisi.
   In cazul in care copiii sunt crescuti intr-o atmosfera de acceptare, ei vor invata sa vada iubirea in lumea exterioara.

   In cazul in care copiii sunt crescuti intr-o atmosfera de recunoastere a meritelor lor, ei vor invata sa isi stabileasca scopuri si obiective.
   In cazul in care copiii sunt crescuti intr-o atmosfera de impartasire, ei vor invata sa fie generosi.
   In cazul in care copiii sunt crescuti cu onestitate si intr-o atmosfera dreapta, ei vor invata sa creada in adevar si in justitie.
   In cazul in care copiii sunt crescuti intr-o atmosfera de securitate, ei vor invata sa creada in ei insisi si in cei din jurul lor.
   In cazul in care copiii sunt crescuti cu prietenie, ei vor invata ca lumea este un loc minunat, in care merita sa traiesti.
   In cazul in care copiii sunt crescuti intr-o atmosfera senina, ei vor invata ce inseamna pacea interioara.
   Tu cum iti cresti copiii?"

                             Dorothy L. Nolte

extras din cartea: "Supa de pui pentru suflet" de de Jack Canfield, Mark Victor Hansen - povesti adevarate de viata care deschid inima si trezesc spiritul

In zbor barba nu creste

Horia Rizea, un baietel de 13 ani, l-am auzit ieri la Guerrilla de dimineata unde a fost invitat de Dobro si Craio la joi de vivre... m-a impresionat pana la lacrimi...

Horia a scris o carte despre relatia cu sora lui care este afectata de autism.

Zice:
"Nu am amintiri foarte clare de cand s-a nascut ea. Totusi imi amintesc ca era un bebelus foarte plangacios... Pe mine nu ma supara prea tare, dar parintii mei se ingrijorau. Oare nu aflasera ca bebelusii mai si plang?"
Cand parintii au aflat ca fiica lor are autism, reactia lui Horia a fost:
"Eram prea mic ca sa stiu ce inseamna acel cuvant ciudat... Pana la urma ce era asa rau? Eu eram tot eu, Kiti, tot Kiti, jucariile, tot jucarii, mami si tati, la fel."

Kiti plangea mult cand era mica, dar mama o linistea cu usurinta. De cand a crescut mare supararile ei sunt insa mai dramatice... Cum sa o impacam? Uneori, incerc sa dansez cu ea sau sa o gadil, dar tot suparata ramane. Poate vrea mai multa atentie? ATUNCI SA II DAM ATENTIE, NIMIC NU ESTE IMPOSIBIL, BA DIN CONTRA, SA VORBIM FRUMOS SAU SA NE JUCAM CU CINEVA ESTE CHIAR FOARTE USOR! Dupa 10 minute, Kiti se linisteste. Parintii ma intreaba si pe mine ce cred despre motivul supararii ei, iar eu incerc sa caut raspunsuri, fiindca nu imi place sa o vad suparata."

Cate cuvinte frumoase Horia:), acest copil de numai 13 ani prin aceasta carticica mare ne scoate din ceata in care uneori ne bagam singuri. Ne ajuta sa constientizam ca nu doar agoniseala, munca pe branci pentru a plati ratele uriase la palatele imense de care nu avem nevoie este scopul nostru principal in viata, ci trairea prezentului, bucuria clipei care trece atat de repede pe langa noi. Tu cand ai vazut ultima oara cerul? Si te-ai bucurat de asta? Cand ai multumit celui de langa tine ca exista? Cand ai zambit ultima oara unui necunoscut? Si cand ai vorbit ultima oara frumos fara sa fie nevoie sa obtii ceva??? Si cand te-ai bucurat ultima oara ca traiesti si atat? Cand le-ai spus ultima oara parintilor ca esti mandru ca esti fiul/fiica lor? Cand ai fost ultima oara multumit?

"Sora noastra este o sora mai putin obisnuita, insa este sora noastra, iar noi nu am cunoscut un alt model de sora. De aceea, familia noastra este destul de interesanta, chiar daca nu seamana cu altele. Eu sunt multumit de ea si va asigur ca nu as schimba-o cu alta pe lume."

Bravo Horia!!!

Cumparati si oferiti aceasta carte "In zbor barba nu creste" de Horia Rizea - Editura Frontiera

Multi dintre noi putem invata sau ne putem aminti/reaminti de multe lucruri elementare pe care le putem folosi/refolosi pentru a ne imbunatati calitatea vietii!