Ce fac copii si ce fac parintii cand divorteaza. Ep 4

Fostul meu sot rasfata copilul si nu-i pune nici o opreliste. Copilul se va intoarce impotriva mea pentru ca sunt mai severa?


In general copilul respecta pe parintele care utilizeaza reguli rezonabile. In unele cazuri, parintele incearca sa distruga relatia copilului cu celalalt parinte supralicitand intr-un fel incorect: ofera ceea ce celalalt nu vrea sau nu poate, incurajeaza copilul sa incalce regulile stabilite de celalalt parinte, ascunde adevarul sau il distorsioneaza, doreste sa para in fata copilului ceea ce nu este, sau incerca sa afle ceea ce se intampla in tabara adversa tragandu-l pe copil de limba intr-un mod nedemn.

Uneori copilul se preteaza la acest joc pentru ca intelege repede ca este obicetul unei licitatii si capata avantaje sau beneficii pe care altfel nu le-ar putea obtine. Acest comportament incurajeaza dezvoltarea unor trasaturi  caracter pe care le va utiliza mai tarziu si cu "antrenorul". Alteori copilul sesizeaza exact ce se petrece si catalogheaza acest comportament ca o slabiciune de caracter si se indeparteaza treptat si politicos.

In astfel de situatii, recomandarea pentru celalalt parinte este sa nu se implice sau sa intre in joc, ci sa ramana calm si sa mentina regulile si limitele care le-a utilizat si pana atunci, intr-un final copilul va aprecia comportamentul constant al parintelui si atasamentul emotional dintre ei se va consolida.

Este indicat sa se mentina o limita deschisa de comunicare intre cei doi parinti, "un telefon rosu" pentru ca indiferent de distanta sau de diferentele dintre ei, ei vor ramane de-a pururi parintii copilului. Nimic nu poate schimba asta. Chiar daca intre timp ambii parteneri si-au format sau nu alta familie si au alti copii. Comunicarea va ajuta la ajustarea comportamentului comun fata de copil, la sprijinirea reciproca si i se va transmite copilului mesajul ca este iubit si respectat in egala masura.

Daca aceasta comunicare nu poate fi realizata, recomandarea este ca parintii sa faca apel la un mediator, un cunoscut comun, un membru al familiei respectat de ambii parinti sau un psihoterapeut familial in ultima instanta. Nu este indicat ca aceasta problema sa persiste, ea trebuie rezolvata imediat ce apare si partile trebuie sa isi armonizeze comportamentul parental.

Dr. Radu Vrasti, Kitchener, Ontario

Ce fac copii si ce fac parintii cand divorteaza. Ep 3

Ce sa ii spun copilului daca intreaba, sa ii spun adevarul?


Exista situatia cand copilul apare indiferent, isi continua preocuparile ca si cum nimic nu se intampla in jurul sau. Aceasta atitudine, poate crea o senzatie de"fals confort" parintilor care isi continua in tihna razboiul emotional.

Insa, aceasta situatie este inselatoare. Din spate, copilul este foarte atent la ce se intampla si motivul pentru care el joaca rolul indiferentei este tocmai acela de a putea sa perceapa mai bine evenimentele si pentru a insela vigilenta parintilor. Este o situatie care trebuie tratata cu seriozitate pentru ca tradeaza vulnerabilitatea copilului, frica si insecuritata care pun stapanire pe el.

In cele mai dese cazuri copilul isi intreaba direct parintii despre situatie si isi arata deschis interesul si preocuparea fata de viitorul familiei ca intreg. El pune intrebari incomode: DE CE? CINE E DE VINA? CUM RAMANE CU PROMISIUNILE PE CARE MI LE-ATI FACUT? NE VOM MAI PETRECE VACANTELE IMPREUNA? EU CU CINE RAMAN?

Si cum exista tentatia naturala de a trage copilul de partea lui, parintele, in cele mai frecvente cazuri uita de interesele copilului si aici incepe sa se creeze haosul. Recomandarea pentru parinti este aceea ca: in momentul in care au hotarat ca nu isi mai pot continua viata impreuna, sa pregateasca IMPREUNA o versiune comuna a situatiei, care sa fie explicita, simpla si pe inteles (un soi de discurs), care sa ii fie prezentata copilului ori de cate ori intreaba. Aceasta "procedura" are rolul de a DEDRAMATIZA separarea sau divortul si ofera copilului siguranta ca ambii parinti se vor ocupa de el in continuare in aceeasi masura in care s-au ocupat si pana la separare, dar sub o alta forma. Aceasta versiune poate fi completata pe parcurs cu mai multe detalii, in functie de cum percepe si evolueaza copilul si vor fi furnizate de ambii parinti.

Prezenta copilului trebuie sa aduca o armonizare a punctelor de vedere a parintilor si nu un subiect de agravare a discordiei familiale. 

In situatiile in care copilul spune raspicat ca nu doreste ca parintii lui sa se desparta sau ca el nu doreste sa ramana cu unul sau cu altul si manifesta un comportament hiperemotional de natura sa "infierbante" si mai mult relatiile deja tensionate, parintii trebuie sa fie FOARTE atenti si sa puna interesele copilului inainte de orice resentiment sau amaraciune.

Tentatia de a juca fals cand este vorba de copil, desi la prima vedere pare o alternativa seducatoare, se va intoarce peste putin timp impotriva, iar pagubele vor fi mult mai mari si uneori chiar ireparabile.

Dr. Radu Vrasti, Kitchener, Ontario

Ce fac copii si ce fac parintii cand divorteaza. Ep 2

Este normal ca, copilul sa fie martor la discutiile dintre soti?


In fiecare familie exista uneori discutii sau conflicte dar ele nu sunt niciodata asa de ample si de durata ca cele dintr-un cuplu care se separa. Cercetarile arata ca, conflictele din familie sunt mai daunatoare copilului decat insasi divortul. Deci prima grija a partenerilor trebuie sa fie protectia copilului; aceste conflicte trebuie bine "sechestrate" astfel ca micutul sa nu aiba acces sub nici o forma la ele.

Este imposibil ca separarea si divortul sa nu ajunga la cunostinta copilului, dar ceea ce sta la baza acestuia nu trebuie sa fie cunoscut de copil decat cand capacitatea emotionala si rationala sunt destul de dezvoltate pentru  a intelege corect, ce a produs separarea/ divortul. Parintii trebuie sa abordeze subiectele si comportamentele adecvate fiecarui teritoriu si sa respecte limitele granitei dintre lumea adulta si lumea copiilor.

Copilul simte destul de bine dimensiunile dintre parintii lui, el este sensibil la astfel de probleme, este atent, este vigilent, este in garda, pentru ca isi doreste protectie si siguranta si se simte amenintat ori de cate ori parintii dau semne ca se separa. Ingrijorarea si frica preiau controlul asupra lui, iar starea de confuzie emotionala si starea de vinovatie devin prietenii lui cei mai buni, mai ales ca in multele certuri dintre soti situatia copilului si viitorul lui este un subiect de lupta apriga.

ATENTIE: uneori "daunele" pe care le sufera copilul, depasesc cu mult "castigurile" pe care le-a obtinut unul din soti cu divortul dorit.

Dr Radu Vrasti, Kitchener, Ontario

Ce fac copii si ce fac parintii cand divorteaza. Ep 1

Sotul meu ma minte, este bine sa le spun copiilor despre infidelitatea tatalui lor?


Raspunsul este destul de transant: NU. Exista teoria ca relatia diadica din familie este instabila pentru ca o parte sau alta slabeste sau creste presiunea emotionala si astfel balanta se inclina cand de-o parte cand de cealalta. Instinctiv, partenerii cauta o alta persoana din familie cu care sa compenseze echilibrul pe care l-au pierdut la un moment dat si astfel atragerea copilului de-o parte sau alta este ca o contragreutate care are ca scop reabilitarea echilibrului.

In aceasta dinamica intrafamiliara, copilul ajunge sa fie "confidentul" sau "aliatul" de ocazie a fiecarui parinte in masura in care unul sau altul se simte tradat, minimalizat, ranit si balanta tinde sa se dezechilibreze de partea lui. Avand copilul aliat, celalalt partener se simte deposedat de ceea ce i se cuvine si lui si, cu prima ocazie va incerca refacerea alinatei cu el prin impartasirea acestor "secrete" familiale sau prin seductia lui cu beneficii nepotrivite si astfel exista riscul sa se liciteze din ce in ce mai mult si copilul sa fie facut partas la mai multe probleme ale vietii private a parintilor sai.

Rezultatul este ca, copilul va deveni instabil emotional, el nu intelege pe deplin evenimentele pe care le afla din gura parintilor sai si reactioneaza primitiv, emotional si este incurajat sa ramana la acest nivel pentru ca astfel este mai usor de manipulat de o parte sau alta ca contragreutate de rebalansare a echilibrului instabil al parintilor.

Finalmente, copilul va parasi cu dezgust acest joc cu pierderi greu de recuperat pentru fiecare din participantii la acest joc nefericit.

Dr. Radu Vrasti, Kitchener, Ontario

Inscrieri grup de suport Bucuresti in octombrie - Exista viata dupa doliu

Va rugam sa dati mai departe acest mesaj, pentru ca poate face o mare diferenta in viata unui om care simte ca a pierdut totul si viata nu mai are sens…

“Pentru cei care au pierdut recent o persoana draga, reluam din octombrie 2011, in Bucuresti, intalnirile de suport, facilitate de psihoterapeuti. Toti participantii vor putea aici sa vorbeasca despre pierderea lor, sa se simta aproape de oameni care ii inteleg si sa se regaseasca pe sine pentru a putea merge mai departe.

Grupul nostru va fi format din 6- 10 persoane, iar facilitatorii sunt Livia Caciuloiu Minea si Alex Octavian Caciuloiu. Ambii sunt Consilieri psihologici si Psihoterapeuti cu drept de libera practica si lucreaza voluntar in acest proiect.

Vom avea pentru inceput 5 intalniri a câte 3 ore. Data primei intalniri o vom stabili de comun acord. Locatia (zona centrala) va fi comunicata doar celor care vor face parte din grup.

Pentru detalii si inscrieri, pana pe 30 septembrie 2011, trimite un email la adresa liviaminea@hotmail.com sau suna la 0742.024.642 pentru a programa o prima sedinta de consiliere psihologica individuala GRATUITA, in care vom vedea impreuna daca acest grup de suport este cea mai potrivita forma de sprijin pentru tine acum. Desi aceasta sedinta individuala este gratuita, rugam fiecare participant la intalnirile grupului sa ofere o donatie de 10 ron/persoana/intalnire. Nu ne dorim sa facem profit, toata echipa lucreaza voluntar, insa avem nevoie sa acoperim costurile de promovare, consumabile si inchiriere spatii.

Trimite acest mesaj tuturor prietenilor tai care au pierdut recent o persoana draga si iti vor multumi! Serviciile sunt disponibile oricui, indiferent de apartenenta religioasa, de varsta sau alte criterii.

Despre procesul de doliu, gasesti aici un filmulet scurt:http://www.youtube.com/watch?v=A1LqRTkgzK0&

Cu bine,

Livia Caciuloiu Minea, consilier psihologic si psihoterapeut
Telefon: 0742.024.642
http://liviacaciuloiuminea.wordpress.com/about/

M-au condamnat la moarte! Va rog, ajutati-ma!

Un strigat disperat de mama, care ne cere sa o ajutam!


Povestea relatata in detaliu o puteti gasi aici.


"Cine o sa-mi creasca copilul? Pe el cine o sa il iubeasca? Cine o sa-i cante? Cine o sa ii acopere obrajorii de sarutari? Cine o sa fie mama lui? Cine?" striga mama dupa ce a fost diagnosticata cu metastaze

"In luna februarie a lui 2010 am ramas insarcinata. La momentul primului consult, i-am spus doctoritei ginecolog de prezenta nodulilor la san. Fara niciun fel de examinare, raspunsul acesteia a fost: "Discutam dupa ce termini cu alaptatul!".

"Eu am fost internata la sectia de chirurgie hepatica, unde mi s-a facut un tratament de sustinere hepatica. Mi se dadusera sperante cum ca pana la urma, o sa scap cu viata, dar cu multe sacrificii precum cele implicate de ovarohisterectomie. Am fost externata pe 25.02.2011 cu o stare clinica ameliorata si evolutie favorabila, cu recomandarea de a urma tratamentul oncologic.

Diagnosticul la iesirea din spital:

1. Neoplasm mamar stang,

2. Tumora mamara dreapta, recidivanta cu adenopatie axilara dreapta,

3. Metastaze hepatice multiple,

4. Carcinomatoza peritoneala,

5. Ascita.

Mi s-a recomandat regim alimentar. Consumam branza degresata, cu rosii decojite si fara miez, fructe, supa de legume. Regimul a dus la pierderea masei musculare, ajungand in incapacitatea de a ma tine pe picioare si de a desfasura o activitate normala.

Nu puteam sa respir, nu puteam sa dorm, ma omora o tuse ingrozitoare, iar in abdomen se acumula lichid ascitic. Slabeam de la o zip la alta. Eram galbena din cap pana in picioare. Imi vedeam falmilia si prietenii cum se cutremurau in fiecare zi de schimbarile mele fizice.

Am fost trimisa la Spitalul Coltea pentru efectuarea tratamentului chimioterapic. Aici am fost preluata de un domn doctor extrem de zgarcit cu atentia acordata, care de altfel m-a transferat in grja unei domnisoare doctorite."

 "Am trimis analizele scanate in Franta si de acolo mi s-a zis ca pentru mine exista salvare. Din mila cadrelor didactice de la Facultatea de Medicina Veterinara din Bucuresti, cu care am colaborat, a altor colegi, a studentilor, a prietenilor si cu ajutorul rudelor am reusit sa strang niste bani si am ajuns in Franta, in scaunul cu rotile.

Mi s-au scos 4,3 l de lichid ascitic, mi s-a facut o schema de tratament cu chimioterapice. Acum, dupa 2 luni de tratament, pot sa respir, sa manac si sa ma deplasez aproape ca un om normal.

Dupa incercari disperate am reusit sa obtin aprobarea dosarului la Casa de Asigurari de Sanatate.

Insa, nici acum, nu imi pot gasi linistea pentru ca, in felul acesta, nu am rezolvat decat o parte din problema banilor. "

"Nu am bani sa platesc 3 deplasari (transport, cazare, masa) pe luna in Franta, pentru mine si insotitor (deoarece eu sunt in incapacitatea de a avea singura grija de mine), timp de un an de zile, in care va trebui sa fac analize, tratamente si operatii.

De aceea, am nevoie disperata de ajutorul dumneavoastra. Vreau sa traiesc! Vreau sa imi cresc baietelul! Va implor: AJUTATI-MA!" 

Acestea sunt datele contului deschis pentru Elena:
Beneficiar: DRAGOSTIN ELENA
Banca: Banca Millennium - Sucursal Lujerului, Bucuresti
IBAN: RO13MILB0000000002459998 - cont RON
RO31MILB0000000002586550 - cont EUR

Informatii preluate de pe site-ul csid.ro

Manipularile copilului supraprotejat devenit dependent

"...Copilul mic este total dependent de mama lui. Prin nevoia sa de a explora si stimularea din partea parintilor, el invata sa conteze mai mult pe el insusi decat pe celialti si devine progresiv autonom, apoi adult.

Dar daca mama il inhiba indicandu-i pericolele sau criticandu-l, ea il supraprotejeaza. Copilul invata sa conteze mai mult pe ceilalti decat pe el insusi pentru a gasi un raspuns la nevoile sale. 

De aici decurg patru consecinte posibile:

1. Dependenta pasiva - a astepta in loc de a actiona, a fi servitor, femeie-obiect (ce vrea barbatul acesta de la mine?). Este o pozitie depresiva. Alcoolul si drogul sunt, de asemenea, consecinte posibile ale acestei pozitii.
2. Manipularea - copilul supraprotejat, rasfatat, ajuns la scoala, la serviciu sau in cuplu se asteapta ca ceilalti sa faca in locul sau ceea ce el nu vrea sau nu poate sa faca. Acestea pot sa-i reuseasca daca invata sa-i manipuleze pe ceilalti ca sa actioneze in locul sau. De exemplu, copii rasfatati si de bani gata care ii urmeaza tatalui sunt adesea tiranici.
3. Jocul teroristului - a critica, a tipa, a ameninta, a rani, a sparge pentru a-i face pe ceilalti sa se supuna. Teroristul sperie populatia pentru a domina si pentru a regasi pozitia atotputernica din trecut. Certurile domestice fac parte din aceasta categorie: din cauza ta...; dar si tu...
4. Jocul de-a kamikaze - manipulatorul sau teroristul isi epuizeaza anturajul care ajunge sa se teama de el, apoi ii evita sau ii indeparteaza. El ramane singur si pierde acolo unde credea ca o sa castige. Poate sa-si piarda locul de munca ori sa se sinucida. Un kamikaze islamist a avut prieteni care au fost ucisi, este disperat si plin de ura (doua forme de dependenta), are convingerea ca i se spala pacatele daca se sacrifica (culpabilitate, o alta forma de dependenta), ca va fi primit direct in paradis (frica de infern este evitata) si de a avea 72 de fecioare (sarmanele!) la dispozitia sa fara sa trebuiasca sa cucereasca vre-una (ca manipulare, nu-i rau deloc). Unii sinucigasi trec la fapta in intentia de a-si culpabiliza anturajul Cei care fac greva foamei sunt manipulatori admirati de anturajul lor. Ei vor sa-i culpabilizeze pe ceilalti pentru a-i face sa se supuna pe cei care nu raspund la asteptarile lor: sunteti responsabili de moartea mea. ..."

Dr. Andree Moreau - Persoana psihoterapeutului este mai importanta decat metoda