Sufitul Bayazid povesteste urmatoarea istorioara despre el insusi:
Dupa ce m-am maturizat si mi-am dat seama ca mi-a trecut jumatate din viata fara sa fi schimbat un singur suflet, mi-am schimbat rugaciunea: „Doamne, daruieste-mi gratia de a-i schimba pe cei cu care intru in contact – familia si prietenii mei, si voi fi multumit”.
Acum, la batranete, cand stiu ca zilele imi sunt numarate, rugaciunea mea este alta: „Doamne, daruieste-mi gratia de a ma schimba pe mine insumi”. Daca m-as fi rugat de la inceput pentru transformarea de sine, nu mi-as fi irosit inutil viata.
Frumos ! :x
RăspundețiȘtergere