Se afișează postările cu eticheta boala. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta boala. Afișați toate postările

miercuri, 25 mai 2011

Cum gandul provoaca boala

"... Omul trăieşte în interiorul conştiinţei sale şi nu în afară, în lumea exterioară. El nu-şi dă seama că s-a lovit de o obstrucţie decât atunci când mesajul a fost transmis conştiinţei sale prin intermediul nervilor. Lucrurile pe care le suferă omul, le suferă în interiorul conştiinţei sale, atunci când nervii îi raportează senzaţia.
     ...

Se ştie încă de mult că ulcerul gastric, astmul, afecţiuni ale pielii, tulburările cardiace şi altele sunt cauzate de deranjamentul mental care se manifestă pe o perioadă de timp.
Se afirmă că stări emotive adverse opresc producţia de celule roşii sangvine, ducând astfel la anemie; de asemenea, o mare parte din aşa numitele indigestii nervoase sunt indigestii emotive.
...
Cum se poate ca mintea să aibă forţa de a influenţa stări fizice până într-atâta încât să conducă la îmbolnăvire? Aceasta se datorează faptului că omul gândeşte nu numai cu creierul, ci şi cu întreg corpul, organismul. Fiecare celulă în parte - oricât de mică - este o scânteie infinit de mică a Minţii.
...
Omul este atât de obişnuit să gândească pe două planuri - fizic şi mental - încât îi vine greu să conceapă că amândouă sunt în realitate un singur plan.
...
 Boala este o idee deformată care şi-a asumat dominaţia. În sensul cel mai veridic este incorect să se spună că boala este "cauzată de minte"- forma distorsionată ce o numim boală fiind numai gândul-formă distorsionat în stare vizibilă. Problema este deci în primul rând o chestiune de gândire şi la fel este şi soluţia. Controlul bolii este mental, deoarece însăşi boala este mentală. Corpul nu are puterea să genereze el însuşi boala, care este numai umbra aruncată de minte, şi mintea sănătoasă va proiecta un corp sănătos.
Fiecare celulă creată de corp este un gând, în formă, fie negativ, fie pozitiv şi având substanţă. Celulele sunt însuşi gândul. Gânduri de sănătate înseamnă celule sănătoase, gânduri de boală înseamnă celule bolnave. 
...
Boala este dovada exterioară a unei tulburări interioare. Sănătatea este semnul exterior al unei minţi integrate.
...
Psihologul ne spune că mentalitatea umană se împarte în două nivele; nu două minţi, ci două faze ale unei singure minţi, numite fie conştient şi subconştient, fie obiectivă şi subiectivă. De îndată ce gândul imperfect al clientului a fost înlocuit cu gândul perfect al psihologului, vindecarea nu întârzie să se producă.
...
 Este Legea gândirii, aşa cum este şi legea electricităţii care, fără nici o emoţie şi cu totul impersonal, poate ucide un om care atinge un fir neizolat, după cum tot atât de repede poate să-i prăjească pâinea, deoarece nu cunoaşte altceva decât să funcţioneze potrivit legii acţiunii sale.
...
.. Legea a Minţii care îi produce omului boala, îl va face să se însănătoşeasca. Boala nu este o pedeapsă pentru păcat, ci o consecinţă a înţelegerii şi folosirii greşite a Legii Minţii. 
...
...dacă omul foloseşte puterea sa de a alege să meargă mână în mână cu pacea, perfecţiunea, armonia interioară, aceste calităţi se vor manifesta în viaţa lui dinafară, pentru că mintea omului posedă putere creatoare. Fiecare experienţă este mai întâi o idee păstrată în minte, şi tot ceea ce ne privează de bucurie şi fericire de asemenea a fost o idee. Mintea este în întregime neutră în activitatea să creatoare. Ea lucrează fără întrerupere, chiar şi atunci când dormim, transformând în realitate tot ceea ce primim ca idei mentale. ... "

citate din  "Mintea poate vindeca" - FREDERICK BAILES 





luni, 19 iulie 2010

Sinuciderea si starile psihopatice

Nu am practica in domeniu, pentru ca nu am intrat pana acum in contact cu vre-un client care sa fi avut ganduri sinucigase. Dar am auzit povesti de la colegii mei si, teotetic am aprofundat acest subiect la diferite cusuri. Emile Durkheim, in cartea sa SINUCIDEREA (este un studiu de sociologie, publicat de editura Antet) explica foarte clar si pe intelesul tuturor urmatoarele: "Asa zisii monomani (in terminologia traditionala a patologiei mintale, delirul cu arie restransa se numeste monomanie), exista intotdeauna o stare generala a intregii activitati minale care constituie fondul bolii si din care ideile delirante nu sunt decat expresia superficiala si temporara: fie o exaltare excesiva, fie depresie extrema, fie o perversiune generala si, mai ales absenta echilibrului si coordonarii la nivelul gandirii si al actiunii. Subiectul gandeste, si totusi ideile lui nu se inlantuie fara lacune, el nu se poarta in mod absurd, dar comportamentul lui este lipsit de coerenta. Deci, nu este exact daca spunem ca nebunia poate sa aiba partea ei, imediat ce a partruns la nivelul judecatii, ea invadeaza totul. ... Alienistii (medici specializati in boli mintale) afirma ca majoritatea sinugigasilor pe care i-au intalnit prezentau toate sentimentele alienarii mintale, marturie insa nu indeajuns de concludenta spre a rezolva problema, trecerea in revista despre care vorbesc acestia ramane in toate cazurile mult prea sumara. ... Pentru a sti daca sinuciderea este un act specific alienatilor, trebuie determinate formele pe care le imbraca ea in cazul alienarii mintale si trebuie vazut apoi daca sinuciderea ii afecteaza numai pe alienati. ... Clasificarile esentiale ale sinucigasilor stabilite de Jousset si Moreau de Tours: 1. sinuciderea maniacala. Este daorata fie halucinatiilor, fie unor conceptii delirante. Bolnavul se omoara pentru a scapa de un pericol sau de o rusine imaginare, ori pentru a da ascultare unui ordin misterios primit din ceruri, etc. Motivele acestei sinucideri si modul ei de evolutie reflecta caracterele generale ale bolii din care decurge mania. Este o afectine particularizata printr-o moblitate extrema. ... 2. sinuciderea melancolica. Este legata de o stare generala de extrema depresie, de tristete exagerata, care face ca bolnavul sa nu mai aprecieze cu chibzuiala raporturile pe care le au cu el persoanele si lucrurile din jur. Placerile nu-l mai atrag si vede totul in negru. Viata i se pare plicticoasa si chinuitoare. Cum aceste dispozitii sunt permanente si ideea sinuciderii il bantuie neincetat, ca o idee fixa, iar motivele generale care il indeamna sa ia decizia sunt intotdeauna cam aceleasi. ... 3. sinuciderea obsesiva. In acest caz sinuciderea nu este cauzata de un motiv anume, nici imaginar nici real, ci doar de ideea fixa a mortii, care fara noima pune total stapanire pe mintea subiectului. El este obsedat de o dorinta de a se omori, desi stie perfect ca nu are nici un motiv rezonabil sa o faca. Este o nevoie instinctiva asupra careia reflectia si judecata nu au putere, asemanatoare cu acea nevoie de a fura, de a ucide, de a incendia... ... 4. Sinuciderea impulsiva sau automatismul sinucigas. Ca si precedentul tip de sinucidere nici acesta nu este motivat. Nici in raport cu realitatea, nici in functie de imaginatia subiectului. Numai ca in loc sa fie produsul unei idei fixe, care acapareaza spiritul o vreme mai mult sau mai putin indelungata, punand apoi stapanire asupra vointei subiectului, ea rezulta dintr-un impuls brusc si irepresibil. Cat ai clipi din ochi, tasneste in toata plenitudinea si incita la savarsirea actului, sau cel putin la incercarea de a-l comite. ... Nu se poate face o destul de stransa apropiere intre sinucidere si nebunie, decat repingand arbitrar sensul cuvintelor. "Nu este ucigas de sine - scrie Esquirol - acela care neascultand de sentimentele nobile si generoase, se avanta intr-o primejdie, se exprima unei morti inevitatbile si isi sacrifica in mod voluntar viata pentru a se supune legilor, pentru asi tine un juramant de credinta, pentru salvarea partriei..." ... Deoarece sinuciderea alienatilor nu reprezinta intregul gen, ci doar o specie, starile psihopatice care alcatuiesc alienarea mintala, nu pot sa dea seama de tendinta colectiva spre sinucidere. Dar intre alienarea mintala propriu-zisa si echilibrul perfect al inteligentei, exista o serie intreaga de trepte - sunt diverse anomalii reunite de obicei sub denumirea de neurastenie. Insasi existenta sinciderii cauzate de tulburari intelectuale ridica aceasta problema. ..." Continua cu tabele pe tari, mediu, sex, etnie, religie ... si ajungem la ereditate. De unde citez urmatorul paragraf: "... ... Dar in cu totul alt inteles au vorbit psihologii despre ereditate. Aceasta ar fi tendinta de a se omori, care se transmite direct si in totalitate de la parinti la copii si care, o data transmisa, ar da nastere sinuciderii ca un veritabil automatism. Ea ar consta intr-un soi de mecanism psihologic, dotat cu oarecate autonomie ... " Acest pasaj din urma este o justificare pentru vehementa din postarea mea de miercuri. Sa speram ca Petru va avea o constructie psihologica robusta, ca va intelege, tolera, accepta, ierta moartea prin sinucidere a mamei. Cam atat am avut de citat si de spus.