Actul ratat

Prin act ratat ne referim la un fapt al vietii cotidiene in general lipsit de importanta care survine pe neasteptate, accidental, in comportamentul normal al unei persoane. Un act ratat se poate manifesta prin pierderea unui obiect, uitarea unui cuvant, un lapsus, rostirea gresita, lectura gresita, uitarea de nume, uitarea de intentii. Are o semnificatie psihologica, nu este intamplator, este un material de lucru in procesul psihoterapeutic. Rezulta din interferenta a doua intentii: pe de-o parte o intentie sau activitate constienta si pe de alta parte o intentie preconstienta sau chiar inconstienta. Actul ratat e o formatiune de compromis, o rezultanta care reprezinta in proportii diferite tendintele care il produc. Desi din punct de vedere al constiintei si al activitatilor constiente asemenea fenomene sunt considerate disfunctionale, din punct de vedere al inconstientului e vorba de acte reusite. Actul ratat ii arata omului, ca fiinta culturala, ca terenul pe care a construit edificiul impunator al culturii e un teren nesigur, care in anumite circumstante pune in pericol reusitele culturale.

Exemplu de acte ratate:
"intr-una din calatoriile sale Freud are o discutie cu un tovaras de compartiment destul de cultivat si acesta da un citat in limba latina. In acest citat lipsea cuvantul “aliquis” (fara lichid). Motivul: prietena lui care in moemntul respectiv avea o intarziere de menstruatie (posibila sarcina)";

"un barbat care primeste de la cumnatul sau o scrisoare in care acesta il mustra pe un ton destul de apasat “De altfel nu am nici timp si nici nu doresc sa incurajez superficialitatea si lenea ta”. A doua zi barbatul respectiv pierde stiloul pe care-l primise in dar de la acest cumnat pentru ca nu mai vroia nici o legatura cu el";

"presedintele Parlamentului din Viena la inceperea sedintei: “Declar sedinta inchisa”";

"pacienta vrand sa spuna “obstinatie” spune “obstinenta”. Asociatiile arata ca tendinta perturbatoare preconstienta consta in gandurile ei referitoare la perioada de abstinenta pe care o traversa in acel moment".

Boboteaza

Boboteaza (Iordanul), serbata in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine - momentul nasterii spirituale a Mantuitorului - trasaturi de mare sarbatoare populara.

la Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.

Iordanitul femeilor: in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

Sfantul Ioan Botezatorul - 7 ianuarie: acest obicei, numit "Udatul Ionilor", are loc in Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor care poarta acest nume se pune un brad impodobit, iar acesta da o petrecere cu lautari. In Transilvania cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati/ purificati.

Matei ne relateaza ca Iisus a venit din Galileea la raul Iordan unde boteza Ioan Botezatorul, cerand sa fie si el botezat. Ioan i-a zis: "Eu am trebuinta sa fiu botezat de tine si tu vii la mine" (Matei 3, 14), iar la raspunsul lui Iisus ca asa se cuvine, a fost botezat in cele din urma de catre Ioan. Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se boteaza in Iordan de catre Ioan, Spiritul Sfant se coboara asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar Tatal din cer Il declara ca fiind Fiul sau.

Invatatura: "Two wolves inside of each of us"

"O bătrână indianca Cheorkee îi spune nepotului său despre lupta care se dă în fiecare om. Este o bătălie între 2 lupi.
- Unul este rău: se înfurie, invidiază, regretă, lăcomeşte, e arogant, gelos, orgolios, minte, îşi plânge de milă, se simte inferior, vinovat, e plin de mânie…
- Celălalt e bun: e vesel, calm, iubitor, umil, binevoitor, generos, încrezător, optimist, plin de compasiune şi credinţă, recunoscător…
Nepotul se gândi pentru o clipă apoi întrebă: 
- Şi cine va câştiga această bătălie?
Bătrâna Cherokee i-a răspuns simplu:
- Cel pe care îl vom hrani.”

text preluat, cu multumiri :)

Sarutati-va in ajunul anului nou pentru avea o relatie de durata tot anul!

asa zice traditia! mai stiu ca e bine ca femeile sa poarte lenjerie intima rosie, ca sa fie iubite tot anul :))

Revelionul nu este altceva decat un ceremonial funerar al antichitatii geto-dace ocazionat de moartea si renasterea simbolica a primului zeu al omenirii. Anul este o personificare a Soarelui numit la solstitiul de iarna An Vechi, inainte de a muri la miezul noptii de Revelion, si, imediat dupa renastere, An Nou.

Sinonim cu marii zei ai omenirii, el se naste, creste, imbatraneste si moare impreuna cu timpul calendaristic pentru a renaste dupa 365 de zile, 366 in anii bisecti. Anul a fost imaginat ca un ciclu care avea un inceput si un sfarsit. La trecerea de la ciclul vechi (anul vechi) la ciclul nou (anul nou) se desfasura un spectaculos ritual care urmarea, in esenta, un singur scop: renovarea simbolica a lumii. Taierea "sagetii" unidimensionale a timpului si obtinerea unei figuri circulare numita an a devenit simbolul fundamental al stapanirii timpului. Indepartarea de ziua care marca noul ciclu calendaristic insemna si pierderea treptata a perfectiunii initiale; acumularea zilelor aducea imbatranire, degenerare si pierdere (Eliade). Timpul se naste anual, se maturizeaza in vremea coacerii recoltelor si apoi imbatraneste si moare, conditie esentiala pentru reinceperea unei noi perioade calendaristice .
In unele legende populare, intre varsta timpului calendaristic (zilele de Ia 1 ianuarie la 31 decembrie) si varsta sfintilor, exista o corespondenta usor sesizabila. Sfintii repartizati pe zilele calendarului popular sunt tineri, maturi si batrani, in functie de norocul avut de acestia la impartirea sarbatorilor, mai aproape sau mai departe de Anul Nou. Cei serbati in preajma Anului nou sunt tineri, cei serbati la finele anului sunt batrani.
Superstitii din batrani
- In noaptea Anului Nou, in Tara Chioarului, fetele ies in ograda si numara noua stele si daca a noua stea este mai stralucitoare inseamna ca si ursitul ei va fi frumos, va fi voinic, apoi o roaga pe stea sa-i aduca ursitul.

- La miezul noptii, de Anul Nou, fetele iau de pe masa colacul ornamentat care se tine pe masa de sarbatori, il tin pe varful capului, se aseaza pe taietor si asteapta sa auda un sunet dintr-o directie oarecare si din ce parte vine sunetul, in acea parte isi va gasi ursitul.

- In Ajunul Anului Nou, feciorii care merg la colindat schimba portile unor sateni care s-au certat in cursul anului, determinandu-i astfel sa vorbeasca si sa se impace.

- In zonele Fagaras si Mures este obiceiul ca de Anul Nou sa se puna pe masa 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte. Fete si feciori sau perechi de fete si feciori intra pe rand in casa si intorc fiecare dintre ei cite o farfurie si ce se afla sub farfurie le arata ca asa le va fi ursitul(a) sau ca asa le va fi norocul daca se vor casatori: oglinda = mandrie; paharul de tuica = bautor; painea = bogatie; carbunele = negru la suflet; sarea = saracie; creionul = domn; bani = avutie. Se face haz de aceste preziceri .

Plugusorul se recita din casa-n casa in Ajunul Anului nou, seara, sau pana in dimineata Anului Nou. Era practicat de copii sau adolescenti, ca si acum. Dar se spune ca, mai demult, il practicau numai barbatii in puterea varstei. Izolat (in judetele Botosani si Galati) este consemnata si prezenta femeilor in ceata. In general, se practica in cete mici, de 2-3 insi. Mai demult, se ura si in cete mai mari, care isi alegeau un vataf. Recitarea textului este insotita de sunetul clopoteilor, al buhaiului si de pocnetul bicelor. In scenariile mai complexe ale obiceiului apar si instrumente muzicale (fluier, cimpoi, toba, cobza, vioara), dar si pocnitori si puscoace, care amplifica atmosfera zgomotoasa in care se desfasoara obiceiul.

Pe la case, in sate si la orase, se practica in cete mici, de copii, pana in dimineata Anului Nou. In unele locuri se mai practica Plugul cel mare, cu plug tras de boi sau purtat de flacai. Dar in Moldova, Muntenia si Nordul Dobrogei acesta a fost inlocuit de buhai.
In dimineata Anului Nou, ca o continuare a Plugusorului, copiii umbla cu semanatul. Ei arunca seminte de grau, porumb sau orez prin case si peste oameni. Rostesc o urare scurta prin Bucovina ("Sanatate! Anul Nou!"), primind in schimb bani, fructe, nuci, colaci. Mai recent insa s-a generalizat formula de la Sorcova, prezenta, initial, in centrul Moldovei: "Sa traiti/ Sa-nfloriti/ ca merii, / ca perii, / In mijlocul verii, / ca toamna cea bogata / De toate-ndestulata!".

Tot in dimineata anului nou se merge cu Sorcova.
In vechime se colinda cu o mladita inmugurita de mar. Ea se punea in apa in noaptea Sfantului Andrei si pana in ziua de Sfantul Vasile era inflorita. Asa ne explicam si de ce in colindele romanesti se canta, in plina iarna, despre florile dalbe flori de mar, sau despre marut, margaritar. Astazi sorcova este confectionata dintr-un bat, in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata. Cu sorcova se bate de mai multe ori umarul unei anumite persoane, jucand rolul unei baghete magice, inzestrate cu capacitatea de a transmite sanatate, tinerete si fertilitate celui vizat.

Sa aveti un an asa cum va doriti si cum aveti nevoie :))

Craciun fericit!

Va doresc:
sa vi se implineasca tot ce va doriti, sa va bucurati de ceea ce aveti, sa va iubiti frumos si demn! Iar acesta Sfanta Sarbatoare sa va lumineze sufletele, sa va faca sa fiti mai buni si mai frumosi!
Sa aveti grija cat mancati si beti cu masura :))

Ajun de Caraciun - Obiceiuri, datini si superstitii

Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun in Bucovina:


In zona Bucovinei exista credinta ca nu este bine sa ai lucruri imprumutate pe durata sarbatorilor de iarna. De aceea, in preajma Craciunului, se recupereaza sau se restituie toate lucrurile imprumutate prin sat.

In ziua de Ajun de Craciun, femeile obisnuiesc sa iasa in livada cu mainile pline de aluat si sa atinga fiecare pom spunand: : “Cum sunt mainile mele pline cu aluat, asa sa fie pomii incarcati cu rod la anul!“.

Pregatirea mesei de Ajun de Craciun in Bucovina incepe in primele ore ale diminetii, cand gospodinele coc colacii numiti “colaci rotunzi ca Soarele si Luna” si un colac special, numit “Creciun“. Acest colac special este bine a se pastra la primavara, pentru a fi folosit in practicile inceputului de an agrar.

In dimineata Ajunului de Craciun, tot in zona Bucuvinei exista obiceiul a se prepara 12 feluri de mancare de post, cum ar fi: grau pisat si fiert, mancare de prune (prune afumate fierte), bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, bors de bureti, fasole fiarta si “sleita” etc. Din ele se consuma seara, dupa trecerea preotului cu icoana. Niciun membru al familiei nu se aseza la masa fara a-si face rugaciunea. Cele douasprezece feluri de mancare, nu se consuma in intregime, resturile pastrandu-se pe masa pana la Boboteaza. Aceste resturi urmand a fi asezate la fereastra spre indestularea celor morti.

Un alt obicei de Craciun din zona Bucovinei este acela al tinerilor. Astfel, pe parcursul noptii de Ajun de Craciun, flacaii strabat ulitele, de la un capat la altul al satului, pentru a vesti Nasterea Domnului. Dupa rostirea colindei la fereastrele caselor, flacaii sunt invitati in acestea unde sunt ospatati si rasplatiti. Sunt cazuri cand, in casele cu fete, are loc si o mica petrecere. Fata care urmeaza sa se marite este scoasa la joc fie de seful cetei de flacai, fie de flacaul care o simpatizeaza.

Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun in Salistea de Sus:

In aceasta zona, in Ajunul Craciunului femeile framanta aluatul pentru paine si colaci. Exista traditia de a face un colac mai mare, un stolnic, impodobit cu figuri din aluat, care se aseaza pe masa si va sta pana la Boboteaza. Nu-i voie sa se miste stolnicul pe parcursul zilelor de sarbatoare. In caz contrar, se tulbura linistea din casa si se strica bunastarea.

Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun la Chisinau:

La Chisinau se umbla cu “Calutul”, “Plugusorul”, “Ursul”, “Steaua”, insa, cel mai cunoscut este “Caprita”. Caprita este insotita de un cioban, de mai multi insi care danseaza cu caprita si de un medic care o lecuieste, caci ea, nedorind sa danseze, se face bolnava. Se colinda pana dupa miezul noptii. Iata cantecul capritei, pe care cu siguranta multi dintre voi l-au auzit de atatea ori:
“Vine capra de la munte
Cu steluta alba-n frunte,
Ta, ta, ta, caprita, ta,
Pentru mine a-i dansa,
Numai zaharel t-oi da!…”

Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun la Cenad:

In zona aceasta exista un foarte vechi obicei numit “maturatul Craciunului”. Astfel, in Ajunul Craciunului gazda aduce in casa paie si le imprastie in camera. Sub aceste paie pune grau si porumb, ca in anul viitor sa aiba parte de roade. Paiele simbolizeaza grajdul oilor, locul unde s-a nascut Hristos. In a doua noapte de Craciun, gazda matura camera in care au fost aduse paiele. In cazul in care in casa erau prezente fete, veneau feciorii si muzicantii sa mature casa.

In Ajun de Craciun, femeile obisnuiesc sa faca o placinta din mai multe paturi foarte subtiri de aluat(uneori chiar 50 de paturi), numita “cesnita”. Ea este coapta pe jarul din cuptor si era impartita in ziua de Anul Nou. In aluat se pune si un ban, care va prezice celui ce-l va gasi cum va fi recolta anului (daca pe ban este lipit mult aluat, recolta va fi bogata, iar daca din contra, va fi putin aluat, atunci recolta va fi una saraca).

Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun in Transilvania:

In Transilvania, se foloseau si se mai folosesc inca, doua categorii de texte folclorice: colindele cantate numai in grup si multamitele sau urarile, rostite dupa terminarea colindelor. Cea mai cunoscuta dintre urari este starostea colacului. Dupa ce flacaii au fost poftiti in casa si cinstiti cu vin sau palinca, un colindator mai priceput, de regula cel drag fetei, spune povestea painii. In aceasta poveste se relateaza tehnica traditionala a cultivarii si prelucrarii graului: de la alegerea terenului, pana la scoaterea colacului din cuptor. Dupa rostirea acestei povesti, flacaul face o taietura in partea de jos a colacului, semn ca acest colac nu mai poate fi prezentat si altui colindator.

Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun in Moldova:

In Moldova, nu se da nimic din casa in ziua de Ajun de Craciun, chiar nici gunoiul nu se arunca din casa si nu se imprumuta nimic. In Ajunul Craciunului se daruiesc doua turte. Una este data celui care ingrijeste vitele, iar alta este rupta si data animalelor. Atunci cand le dai trebuie sa zici:”Cinati sanatos ca si noi cinam!“.

Fetele, pentru a-si vedea ursitorul, pun sub fereasta in noaptea de Ajun de Craciun, cate putin din toate felurile de bucate pregatite pentru Craciun si negustate. Ursitorul va veni si va gusta si fata il va vedea.

Exista traditia, ca sub masa pe care sunt bucatele pentru Craciun, sa se puna seminte din cele care urmeaza a fi sadinte. Se spune ca numai asa semintele vor rodi si vor fi ferite de stricaciune.

In vasul cu apa, din care gazda urmeaza sa-si toarne pentru spalat, se pun nuci, ca sa fie sanatosi peste an. Alti gospodari pun o potcoava in cofa cu apa si dupa aceasta potcoava beau apa si adapa vitele, ca sa fie cu totii sanatosi si tari ca fierul.

Datini, obiceiuri de pregatire in Ajun Craciun in Muntenia:

Unele femei se scoala inainte de rasaritul soarelui, in ziua de Ajun de Craciun, si arunca spre rasarit mancare pasarilor, crezand ca facand astfel, pasarile nu le vor strica samanaturile din gradina. Barbatii pun mana pe toate lucrurile din ograda: car, plug, coasa, sapa si celelalte, ca sa-i fie drag sa se foloseasca de dansele la munca campului. Femeile, impung cu acul de cateva ori, rasucesc cateva fire in furca, innoada cateva ate, ca sa aiba spor peste an. Alte gospodine insa, spun ca nu-i bine sa se impunga cu acul in aceasta zi, caci dac-ar face una ca aceastia, insecta numita burghias ar impunge prunele si ciresele, facandu-le astfel sa se ofileasca si sa cada inainte de coacere. Exista traditia ca femeile sa puna o piatra in cuptor pana la Boboteaza. Ea va fi scoasa la miezul noptii si cand va fi aruncata se vor rosti urmatoarele cuvinte: “Cum dorm toti oamenii si nimeni nu vede, asa sa nu vada uliul puii mei, ci sa stea impietrit si incremenit“.

Multumiri pentru impartasirea acestor datini

Mesaj catre un prieten Abuzator

Ce as face eu cu un abuzator fie el de care o fi? Pai depinde, celui care vine la mine spasit ca a abuzat si doreste sa se faca bine, l-as ajuta cu toate resursele mele posibile si imposibile. Cel care nu vine la mine, i-as recomanda cu caldura sa mearga in orice forma de psihoterapie si sa isi remedieze comportamentul. Dar celui pe care l-am primit in casa ca sa nu plateasca bani la hotel (desi sustine ca are un castig pe weekend de 3 000 de euro), caruia i-am dat sa manance ca sa nu de-a bani la restaurant, si-a adus si catelul si purcelul din aceleasi motive, si-a facut pachet de drum cand a plecat de la mine de acasa, l-am ajutat cu toate resursele mele disponibile in acel moment sa isi faca un eveniment important pentru cariera, care minte cu nerusinare privindu-te direct in ochi, care promite lucruri nevalabile, caruia ii dai sa se incalte, care violeaza/fura emailuri care nu ii apartin si le trimite mai departe ca si cum i-ar apartine... ce i-as face? Hm, pai sa gandim putin la rece si sa punem in balanta lucrurile bune si lucrurile rele. ... Am gandit, si am gandit, si gandesc de multa vreme si analizez aceasta penibila situatie, si gata.... Concluzia este ca balanta inclina foarte tare catre reject definitiv. Mda, asta este solutia draga "viitor fost prieten". Pentru ca sunt puternica, te pot strivi ca pe o insecta. Dar nu fac acest lucru. Nu imi permite bunul simt sa iti terfelesc sufletul de om sarac, care se hraneste din furtisaguri intelectuale. Dar exista legea compensatiei. Asa ca... Ramai cu bine in mediocritatea ta din care nu vei iesi niciodata pentru ca nu iti permite conditia, si sa ai parte de oameni la fel ca tine. Sa te impotmolesti si sa te impungi cu propriile arme, care la un moment dat se vor intoarce impotriva ta. Asta iti doresc din tot sufletul. Sa fii inconjurata de oameni asa cum esti tu. Si sa iti mearga din plin. Si daca vreodata arzi si vei avea nevoie de mine, apeleaza cu incredere ca voi ramane mereu deschisa cu oamenii care au nevoie de ajutor.