...
Ce gandim cand cautam iubirea, aprobarea si aprecierea? Gandim ca iubirea si aprecierea altora reprezinta temelia oricarui lucru bun din lume. Gandim ca, tot cautand idila, gasim iubire, un partener de sex, o relatie de lunga durata, casatoria, familia. si mai gandim ca incercarea de a impresiona societatea - incercarea de a castiga admiratia oamenilor vizati - reprezinta cea mai buna solutie in a aduce faima, bunastare si satisfactie in vietile noastre.
Gandim asadar ca daca reusim in aceasta cautare, suntem ca acasa: in siguranta, la caldura si apreciati. si daca esuam? Suntem fara adapost, afara in frig, pierduti in multime, neobservati, singuri si uitati. Daca asta este miza, nu e de mirare ca aceasta cautare poate fi atat de inspaimantatoare si devoratoare. Nu e de mirare ca un compliment poate sa-ti infrumuseteze ziua, in timp ce un cuvant dur poate sa o strice.
Fricile noastre cele mai adanci rar ies la suprafata. Sunt putini cei care gandesc ca sunt in situatia sa esueze in societate si sa dispara. In schimb, mii de ganduri apar toata ziua: "M-a observat?", "De ce nu mi-a zambit?", "Am facut oare impresie buna?", "De ce nu m-a sunat inapoi?", "Arat bine?", "Trebuia sa fi spus asta?", "Ce cred ei acum despre mine?". Monitorizam constant sa vedem daca pierdem sau castigam teren in marea miza a aprobarii. Aceste ganduri pasagere sunt rar observate sau cercetate si totusi pun in miscare sute de strategii, gandite pentru a castiga favoarea si admiratia sau pur si simplu doar pentru a multumi. Credinta neexprimata e ca daca oamenii nu te aproba, nu ai valoare.
Ironia e ca lupta pentru castigarea iubirii si aprobarii face foarte dificila experimentarea lor. Cei care cauta la nesfarsit aprobarea nu-si dau seama ca sunt iubiti si sustinuti nu datorita, ci in ciuda eforturilor lor. Iar cu cat cauta mai incordati, cu atat e mai putin probabil ca ei sa observe.
...
Cand incerci in mod constant sa fii placut, nu mai lasi nicio portita in viata ta in care sa poti macar respira si sa observi ceea ce ai deja, nicio sansa sa experimentezi optiunile nelimitate aflate dupa acele portite. Chiar si dupa ce ai atras admiratori si sustinatori, tot esti ocupat sa cauti rezultate. Trebuie sa te asiguri ca prietenii tai fac toate lucrurile pe care trebuie sa le faca prietenii - sa te invite la petreceri, sa-ti dea de lucru, sa te consoleze cand esti deprimat. si nu ajunge niciodata. Esti intr-o supraveghere constanta, sa nu apara cumva vreo dovada ca nu esti aprobat sau dorit.
"indragostirea" este o experienta puternica. Daca te uiti in spate, e posibil sa ti-o amintesti ca momentul in care ai incetat sa mai cauti. Ai incetat pentru ca ai crezut ca ai gasit ce cautai. Mintea ta nu s-a mai umplut cu efortul si disperarea cautarii. Ceea ce ai gasit este ceea ce aveai in coltul terenului de joaca si nu ai pierdut de fapt niciodata. Dar acum te gandesti ca vine de la alta persoana, cineva care este "acela/aceea".
...
... exista doua conceptii gresite de baza despre iubire: prima, ca trebuie sa-i manipulezi pe altii ca s-o obtii si a doua, ca iubirea inseamna sa primesti ceea ce vrei.
... Sa-ti intampini gandurile cu a le pune sub semnul intrebarii iti da posibilitatea sa-ti intampini partenerul cu intelegere. Ceea ce ofera calitate relatiei tale cu ea nu este ceea ce gandesti tu despre ea, ci daca crezi ce gandesti despre ea. Ganduri nebune, ingrijoratoare de genul "Ea ar trebui sa-mi acorde mai multa atentie" iti trec prin minte nepoftite: nici macar nu le gandesti tu, ele te gandesc pe tine. Suprimarea lor sau incercarea de a le controla nu a functionat niciodata. Dar daca interoghezi acele ganduri si ajungi sa le intelegi, nu mai au puterea sa te deranjeze sau sa te provoace sa actionezi cu nimic altceva decat cu inteligenta si bunatate. E posibil sa constati ca, atunci cand reapar gandurile care odinioara te-au deranjat, zambesti la ele in timp ce ele se intorc pasnic de unde au venit.
...
Iubirea este ceea ce deja esti. Iubirea nu cauta nimic. E deja completa. Nu vrea, nu are nevoie, nu-i trebuie niciun ar trebui. Are deja tot ce vrea, este deja tot ce vrea, chiar la modul la care vrea. Asadar, cand aud oamenii ca spun ca iubesc pe cineva si vor sa fie iubiti la randul lor, stiu ca ei nu vorbesc despre iubire. Vorbesc despre altceva.
Cateodata e posibil sa para ca faci schimb de iubire cu gandul stresant care apare in acel moment. Cautand iubirea pierzi constientizarea ei. Dar pierzi doar constientizarea ei, nu si starea. Asta nu e o optiune, intrucat iubirea e ceea ce suntem toti. Este fixa. Cand iti investighezi gandirea stresanta si mintea se limpezeste, iubirea da navala in viata ta si nu poti face nimic in aceasta privinta.
Iubirea se alatura la tot, neconditionat. Nu evita cosmarul; il asteapta cu nerabdare si apoi interogheaza. Nu e niciun mod in care sa te alaturi decat eliberandu-te de convingerea ca vrei ceva de la partenerul tau. Asta e adevarata alaturare. E ca "Bingo! Tocmai ai castigat la loterie!"
Daca vreau ceva de la partenerul meu, cer pur si simplu. Daca spune NU si am o problema cu asta, trebuie sa investighez gandirea. Pentru ca am deja totul. Toti avem. Astfel, pot sa stau jos aici atat de confortabil: nu vreau nimic de la tine ce nu vrei sa dai. Nici macar nu vreau libertatea ta, daca tu nu vrei. Nici macar nu vreau linistea ta.
Adevarul pe care il experimentezi este felul in care sunt capabila sa ma alatur tie. In acest mod ma atingi, si ma atingi atat de intim, ca imi dau lacrimile. M-am alaturat tie si tu nu ai de ales. si fac asta iar si iar si iar, la nesfarsit, fara niciun efort. Asta inseamna sa faci dragoste.
Iubirea nu ar nega o respiratie. Nu ar nega un firicel de nisip sau o urma de praf. Este complet indragostita de ea insasi si delecteaza prin recunoasterea propriei ei prezente in orice mod, fara limite. imbratiseaza pe toata lumea, de la asasin si violator la sfant, la caine si pisica. Iubirea este atat de nemarginita in ea insasi, incat te arde. IUBIREA Este atat de nemarginita, astfel incat nu poti sa faci nimic. Tot ce poti sa faci e sa fii ea insasi. ...
Si, ca sa te clarifici in diverse situatii in care nu esti sigur, ia acea nesiguranta la intrebari: ... e adevarat? Pot sa fiu suta la suta sigur ca este adevarat? Pot chiar sa stiu daca o s-o mai vreau? Cum reactionez cand cred acel gand? Cine as fi eu fara el?". Apoi fa reversurile gandului si gaseste trei motive pentru care fiecare revers poate fi adevarat sau chiar mai adevarat. Optiunile vin rapid intr-o minte deschisa si neinfricata."
Fragmente din cartea "Am nevoie de iubirea ta" de Katye Biron
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu