Nu iti doresc asa cum le doresc celor dragi: Tot ce iti doresti sa ti se implineasca! Nu pentru ca nu imi esti draga, altfel nu as mai fi pe aici! Ci pentru ca inca nu stii sa iti doresti ce este bine si constructiv! Asa ca Iti doresc sa te faci bine! Sa scapi de frustrarile, fobiile, depresiile si anxietatile din constientul si inconstientul colectiv. Sa te maturizezi frumos, sa te faci mare si sa capeti intelepciunea batranului roman! Stiu ca este greu si ca este nevoie de multe generatii cerebrale si cu coloana vertebrala pentru ca acest lucru sa se intample. Si stiu ca trebuia de ras-alal-ta-ieri sa incepi recuperarea si ca deja de maine este putin cam tarziu, dar mai stiu ca este inca posibil. Si mai stiu ca sunt oameni capabili pe care te poti baza. Tot ce trebuie sa faci este sa ii vezi, sa ii auzi si sa le acorzi incredere. Daca iti doresti sa te faci asa cum iti doresc!
Sper ca macar stra-stra-nepotii mei sa aiba parte de o Romanie asa cum am visat eu si generatia mea in decembrie 1989!
La multi ani! cu bine :)
miercuri, 1 decembrie 2010
luni, 29 noiembrie 2010
Tradiţii de Sf. Andrei
Ziua de 30 nioembrie este sarbatoarea Sfantului Apostol Andrei. Ea are o semnificatie aparte pentru poporul roman. Sfantul Andrei este cel care a botezat primii crestini pe teritoriul tarii noastre, fiind considerat patronul spiritual al romanilor.
- Se spune ca in noaptea de dinainte de Sf Andrei fetele pot sa afle care le este soarta (li se arata barbatul cu care se vor marita, in vis) sau daca se vor marita in anul ce urmeaza. Fata de maritat pregateste o "Turtuca de Andrei", turta subtire din faina de grau, foarte sarata, care este coapta pe plita sobe, dupa ce o coace o lasa la racit si o va manca inainte de culcare. Baiatul care vine in vis si-i aduce apa ca sa-si potoleasca setea urmeaza sa o ceara de nevasta in cursul anului.
- Păzitul usturoiului, un fel de serbare nocturnă colectivă gen Revelion, cu mâncare şi băutură abundentă, la care bărbaţii neînsuraţi vin cu căciulile pline cu căpăţâni de usturoi – în unele sate şi fetele aduc câte trei căpăţâni, toate se pun într-o covată pe care o femeie bătrână trebuie s-o păzească toată noaptea la lumina unei lumânări, ca să nu fie furată de strigoi, în timp ce tineretul petrece, bea, cânta şi joacă. Dimineaţa, în curtea casei se încinge o horă, iar în mijlocul ei „este jucată” covata cu usturoi de un flăcău. Apoi usturoiul este împărţit la toţi care au participat şi dus acasă cu mare grijă, pus la icoane, folosit ca leac împotriva bolilor sau pentru descântece şi vrăji. Astfel când fetele soseau acasa de la Pazitul Usturoiului, semanau cate un catel de usturoi privegheat intr-un cocolos de aluat. Dupa modul cum incoltea si crestea usturoiul semanat, se faceau pronosticuri de maritis.
- Se spune ca un fir de busuioc asezat sub perna face ca in vis sa apara imaginea ursitului.
- In alte parti se foloseste metoda „facutului cu ulcica”: singura in fata sobei, fata intoarce un vas nou de lut pe fundul caruia lasa sa arda 3 carbuni. Rostind o incantatie ea roteste usor vasul si atrage atentia celui iubit.
- Un alt obicei pentru a ghici viitorul consta in a privi un pahar cu apa neinceputa in care arunca o verigheta sfintita de preot in mijlocul caruia apare chipul ursitului.
- Tot pentru aflarea viitorului o fata dezbracata se aseaza intre doua oglinzi cu o lumanare in fiecare mana si priveste intens in oglida din fata. Se spune ca in oglinda din spate i se reflecta scene din viitor si imaginea viitorului sot.
- De Sfantul Andrei se poate afla prognoza pentru anul urmator. Traditia spune ca se iau 12 cepe care se duc in podul casei si se lasa acolo pana in seara de Craciun. Fiecarei luni a anului ii corespunde o ceapa. Cepele care s-au stricat semnifica luni ploioase cu grindina, iar cele care au incoltit, luni favorabile pentru recolta.
- La fel se face si cu graul care este pus la incoltit pentru fiecare membru al familiei. Cel al carui grau este frumos si inalt se spune ca va avea un an bun cu bani si sanatate.
- Daca in noaptea Sfantului Andrei este senin si cald, atunci vom avea o iarna blanda, daca este ger, vom avea o iarna grea.
- Unii batrani, nestiutori de carte dar "cititori" in stele, observau cerul in noaptea de Sf Andrei si noroceau anul, prevestind daca va fi bogat sau sarac, ploios sau secetos, daca va fi pace sau razboi etc.
- De Sfantul Andrei femeile intorc oalele si canile cu gura in jos sau scot din soba cenusa calda pentru ca strigoii sa nu se adaposteasca la caldura sau imprastie prin curte bucati de paine pe care strigoii sa le manance si sa nu mai intre in casa. Ca sa se apere de varcolaci atarna siruri de usturoi la intrare si lasa candela aprinsa (in unele zone exista obiceiul de a se unge cu usturoi tocurile usilor si ferestrelor). Animalelor li se amesteca in hrana cate un fir de busuioc sau li se pune o picatura de aghiasma in apa.
- In trecut exista „descantecul sarii”: un drob de sare descantat era ingropat in fata grajdului. El era dezgropat la primavara de Sfantul Gheorghe cand sarea era amestecata in hrana animalelor ca sa le fereasca de farmece.
Dacă vitele mugesc în noaptea de Sf. Andrei este semn că vin lupii. Pentru a le feri gospodarii fac o cruce din ceară şi o lipesc la vite pe cornul drept. Pentru a se feri ograda de lupi şi de strigoi, se ung cu usturoi parii gardului, drugii, cercevelele, pragul uşilor, ghizdul fântânilor.
etc...
- Se spune ca in noaptea de dinainte de Sf Andrei fetele pot sa afle care le este soarta (li se arata barbatul cu care se vor marita, in vis) sau daca se vor marita in anul ce urmeaza. Fata de maritat pregateste o "Turtuca de Andrei", turta subtire din faina de grau, foarte sarata, care este coapta pe plita sobe, dupa ce o coace o lasa la racit si o va manca inainte de culcare. Baiatul care vine in vis si-i aduce apa ca sa-si potoleasca setea urmeaza sa o ceara de nevasta in cursul anului.
- Păzitul usturoiului, un fel de serbare nocturnă colectivă gen Revelion, cu mâncare şi băutură abundentă, la care bărbaţii neînsuraţi vin cu căciulile pline cu căpăţâni de usturoi – în unele sate şi fetele aduc câte trei căpăţâni, toate se pun într-o covată pe care o femeie bătrână trebuie s-o păzească toată noaptea la lumina unei lumânări, ca să nu fie furată de strigoi, în timp ce tineretul petrece, bea, cânta şi joacă. Dimineaţa, în curtea casei se încinge o horă, iar în mijlocul ei „este jucată” covata cu usturoi de un flăcău. Apoi usturoiul este împărţit la toţi care au participat şi dus acasă cu mare grijă, pus la icoane, folosit ca leac împotriva bolilor sau pentru descântece şi vrăji. Astfel când fetele soseau acasa de la Pazitul Usturoiului, semanau cate un catel de usturoi privegheat intr-un cocolos de aluat. Dupa modul cum incoltea si crestea usturoiul semanat, se faceau pronosticuri de maritis.
- Se spune ca un fir de busuioc asezat sub perna face ca in vis sa apara imaginea ursitului.
- In alte parti se foloseste metoda „facutului cu ulcica”: singura in fata sobei, fata intoarce un vas nou de lut pe fundul caruia lasa sa arda 3 carbuni. Rostind o incantatie ea roteste usor vasul si atrage atentia celui iubit.
- Un alt obicei pentru a ghici viitorul consta in a privi un pahar cu apa neinceputa in care arunca o verigheta sfintita de preot in mijlocul caruia apare chipul ursitului.
- Tot pentru aflarea viitorului o fata dezbracata se aseaza intre doua oglinzi cu o lumanare in fiecare mana si priveste intens in oglida din fata. Se spune ca in oglinda din spate i se reflecta scene din viitor si imaginea viitorului sot.
- De Sfantul Andrei se poate afla prognoza pentru anul urmator. Traditia spune ca se iau 12 cepe care se duc in podul casei si se lasa acolo pana in seara de Craciun. Fiecarei luni a anului ii corespunde o ceapa. Cepele care s-au stricat semnifica luni ploioase cu grindina, iar cele care au incoltit, luni favorabile pentru recolta.
- La fel se face si cu graul care este pus la incoltit pentru fiecare membru al familiei. Cel al carui grau este frumos si inalt se spune ca va avea un an bun cu bani si sanatate.
- Daca in noaptea Sfantului Andrei este senin si cald, atunci vom avea o iarna blanda, daca este ger, vom avea o iarna grea.
- Unii batrani, nestiutori de carte dar "cititori" in stele, observau cerul in noaptea de Sf Andrei si noroceau anul, prevestind daca va fi bogat sau sarac, ploios sau secetos, daca va fi pace sau razboi etc.
- De Sfantul Andrei femeile intorc oalele si canile cu gura in jos sau scot din soba cenusa calda pentru ca strigoii sa nu se adaposteasca la caldura sau imprastie prin curte bucati de paine pe care strigoii sa le manance si sa nu mai intre in casa. Ca sa se apere de varcolaci atarna siruri de usturoi la intrare si lasa candela aprinsa (in unele zone exista obiceiul de a se unge cu usturoi tocurile usilor si ferestrelor). Animalelor li se amesteca in hrana cate un fir de busuioc sau li se pune o picatura de aghiasma in apa.
- In trecut exista „descantecul sarii”: un drob de sare descantat era ingropat in fata grajdului. El era dezgropat la primavara de Sfantul Gheorghe cand sarea era amestecata in hrana animalelor ca sa le fereasca de farmece.
Dacă vitele mugesc în noaptea de Sf. Andrei este semn că vin lupii. Pentru a le feri gospodarii fac o cruce din ceară şi o lipesc la vite pe cornul drept. Pentru a se feri ograda de lupi şi de strigoi, se ung cu usturoi parii gardului, drugii, cercevelele, pragul uşilor, ghizdul fântânilor.
etc...
duminică, 28 noiembrie 2010
Doua citate celebre
"Nu ceea ce stim ne creaza probleme. Ceea ce stim ca nu este asa ne creaza probleme." Will Rogers
"Lucrurile pe care le stim, dar nu stim ca le stim, ne creaza probleme si mai mari." Erickson
"Lucrurile pe care le stim, dar nu stim ca le stim, ne creaza probleme si mai mari." Erickson
joi, 25 noiembrie 2010
Sfanta mucenita Ecaterina
Pentru ca port acest nume, nu m-am putut abtine sa nu scriu cate ceva despre originea si semnificatia lui :)
Numele Ecaterina se apropie de adjectivul grecesc katharos ("pur"). O sursa poate fi si cuvantul grec "katerina", care inseamna tortura.
Numele devine foarte popular datorita cultului unei fecioare martire din Alexandria, numele acesteia apare in izvoarele grecesti sub forma neasteptata Aikaterine, poate pentru ca in acea perioada diftongul ai- fusese redus la e.
In greaca moderna, apare numele de Aikaterine o singura data. Originea si semnificatia numelui raman inca nesigure. Explicat prin greaca, Ekaterine a fost considerat femininul lui Hekateros (care inseamna si satiri si nimfe), acesta este inrudit si cu un supranume al lui Apolo, Hekatos (folosit chiar de Homer in Iliada si explicat prin heka-tebalos "cel care loveste de la distanta", dar si cu numele zeitei subpamantene Hekato (cea care facea vraji si descantece). In egipteana insemna si coroana.
In credinta crestin ortodoxa, Sfanta Ecaterina este recunoscuta ca protectoarea tinerilor, a iubitorilor de carte, a medicilor, a celor care doresc sa se casatoreasca si a femeilor ce doresc sa devina mame.
Scrierile religioase prezinta viata sfintei plasata in Alexandria, in anii 304, in timpul imparatului Maximian si al fiului sau Maxentie, doi conducatori pagani ce nu acceptau propovaduirea sau recunoasterea numelui Domnului.
Sfanta Ecaterina s-a nascut in sanul unei familii nobile, invatate, fiind fiica principelui Consta. Datorita acestui avantaj, dar si gratie harurilor cu care fusese inzestrata, Ecaterina ajunge una dintre cele mai admirate femei, fiind neasemuit de frumoasa, inteligenta, deprinzand arta oratoriei, a limbilor straine, dar si a unor stiinte sau arte precum astronomia si literatura.
Alegand sa urmeze invataturile Mantuitorului si sa le impartaseasca si altora, Sfanta Ecaterina este inchisa si asuprita de care Maximian si fiul sau. Intr-un sfarsit ea este arsa pe rug.
Primul nume romanesc atestat ce provine de la Ecaterina a fost Catalina. Acesta, impreuna cu forma masculina Catalin fiind cele mai intalnite forme.
Pe langa ele, mai avem si derivatele autohtone Catinca, Catrina, Caterina, Cati, Ecaterina, Catina, Catita, Tincuta, Kitty, dar si cele straine Catherine in engleza si franceza, Katherina in germana, Katalin in maghiara si Katia in rusa.
Detalii despre viata si patimirea Sfintei Mucenite Ecaterina, aici.
Numele Ecaterina se apropie de adjectivul grecesc katharos ("pur"). O sursa poate fi si cuvantul grec "katerina", care inseamna tortura.
Numele devine foarte popular datorita cultului unei fecioare martire din Alexandria, numele acesteia apare in izvoarele grecesti sub forma neasteptata Aikaterine, poate pentru ca in acea perioada diftongul ai- fusese redus la e.
In greaca moderna, apare numele de Aikaterine o singura data. Originea si semnificatia numelui raman inca nesigure. Explicat prin greaca, Ekaterine a fost considerat femininul lui Hekateros (care inseamna si satiri si nimfe), acesta este inrudit si cu un supranume al lui Apolo, Hekatos (folosit chiar de Homer in Iliada si explicat prin heka-tebalos "cel care loveste de la distanta", dar si cu numele zeitei subpamantene Hekato (cea care facea vraji si descantece). In egipteana insemna si coroana.
In credinta crestin ortodoxa, Sfanta Ecaterina este recunoscuta ca protectoarea tinerilor, a iubitorilor de carte, a medicilor, a celor care doresc sa se casatoreasca si a femeilor ce doresc sa devina mame.
Scrierile religioase prezinta viata sfintei plasata in Alexandria, in anii 304, in timpul imparatului Maximian si al fiului sau Maxentie, doi conducatori pagani ce nu acceptau propovaduirea sau recunoasterea numelui Domnului.
Sfanta Ecaterina s-a nascut in sanul unei familii nobile, invatate, fiind fiica principelui Consta. Datorita acestui avantaj, dar si gratie harurilor cu care fusese inzestrata, Ecaterina ajunge una dintre cele mai admirate femei, fiind neasemuit de frumoasa, inteligenta, deprinzand arta oratoriei, a limbilor straine, dar si a unor stiinte sau arte precum astronomia si literatura.
Alegand sa urmeze invataturile Mantuitorului si sa le impartaseasca si altora, Sfanta Ecaterina este inchisa si asuprita de care Maximian si fiul sau. Intr-un sfarsit ea este arsa pe rug.
Primul nume romanesc atestat ce provine de la Ecaterina a fost Catalina. Acesta, impreuna cu forma masculina Catalin fiind cele mai intalnite forme.
Pe langa ele, mai avem si derivatele autohtone Catinca, Catrina, Caterina, Cati, Ecaterina, Catina, Catita, Tincuta, Kitty, dar si cele straine Catherine in engleza si franceza, Katherina in germana, Katalin in maghiara si Katia in rusa.
Detalii despre viata si patimirea Sfintei Mucenite Ecaterina, aici.
luni, 22 noiembrie 2010
Cojoc de vreme rea
se pare ca se apropie, cu pasi mici dar siguri, vremea urata, mohorata, cetoasa, rece... Organismul este predispus catre depresie in aceasta perioada datorita modificarilor de lumina, temperatura si umiditate... Ca sa nu lasam aceste fenomene ale naturii sa ne tulbure viata, este bine sa acordam o atentie mai mare hranei si miscarii fizice. Hrana pe care o consumam este bine sa fie bogata in vitamine, minerale si fibre. Inca mai putem profita de legumele si fructele toamnei care ne pot satisface nevoile organismului. Este bine sa ne petrecem cat de mult putem, timpul in are liber. Daca sofam, este bine sa parcam masina ceva mai departe de birou, ca sa facem cativa pasi inainte si dupa ce terminam lucrul. Aceasta plimbare ne ajuta sa ne oxigenam creierul, ne ajuta sa avem o circulatie sangvina mai buna, dar si sa ne concentram mai bine pentru ziua de lucru, sa analizam ce avem de facut si sa lasam afara grijile de acasa, si invers dupa ce treminam ziua de lucru. Adica folosim aceasta mica plimbare si ca pe o iesire din rolul de familie respectiv salariat si ne transpunem in celalalt rol in care urmeaza sa intram. Cand mai iese soarele, din cand in cand (ca acum de exemplu, cand scriu:)) "sa fugim", in limita in care ne permitem, sa facem o baie de soare. Aceasta ne incarca bateriile pentru ceva vreme. Sa ne facem timp pentru a practica un sport: sa alergam, sau sa mergem la sala, sau sa practicam un dans, sau sa mergem cu bicicleta, sau orice altceva implica miscare fizica. Toate aceste mici "eforturi" (le-ar putea spune unii) se vor transforma in mici bucurii, ne vor ajuta sa fim tonici, binedispusi si adorati de cei din jur. Asa cum am mai scris si in alte postari, miscarea fizica ne ajuta sa eliberam homonii fericirii, vezi aici.
marți, 16 noiembrie 2010
Definitii ale prieteniei
"Prietenia este egalitate armonioasă." Pitagora
"Prietenia înseamnă un suflet în două trupuri." Aristotel
"Prietenia constă în a şti că ai un ajutor în plus şi un necaz mai puţin." Marcio Barrios
"Prietenia este o haină valoroasă care se curăţă când se murdăreşte, nu se aruncă la prima pată." Cato cel Batran
"Prietenia este exprimarea sinceră şi fără rezerve a gândurilor şi simţirilor tale în faţa unei alte făpturi omeneşti, sinceritate totală şi dezinteresată în viaţa lăuntrică cea mai intimă, ca o încercare de retrăire în profunda simpatie a unei alte fiinţe omeneşti." I. Conrad
"Prietenia este întotdeauna o responsabilitate plăcută, niciodată o oportunitate." Khalil Gibran
"Prietenia este armonia a două lucruri contrare, care sunt necesitatea şi libertatea." S.Weil
"Prietenia este confortul inexprimabil de a te simţi în siguranţă cu o persoană, fără a trebui să-ţi cântăreşti gândurile, nici să-ţi măsori cuvintele." George Eliot
"Prietenia este încercarea prin care se măsoară un om." Oscar Wilde
"Prietenia este unicul leac împotriva unei sorţi vitrege şi e pururi alinare a sufletului." Baltasar Gracian
"Prietenia este, in primul rand, pacea reciproca si zborul spiritului pe deasupra amanuntelor vulgare." Antoine de Saint-Exuper
"Prietenul nu iubeste prietenul, ci obiectivul prieteniei." Platon
"Prietenia este una din mângâierile vieţii." Gala Galaction
"Un prieten adevarat te prinde de mana si iti atinge inima." Gabriel Garcia Marquez
"Fereste-te deopotriva de prietenia dusmanului si de dusmania prietenului." – Nicolae Iorga
"Prietenia înseamnă un suflet în două trupuri." Aristotel
"Prietenia constă în a şti că ai un ajutor în plus şi un necaz mai puţin." Marcio Barrios
"Prietenia este o haină valoroasă care se curăţă când se murdăreşte, nu se aruncă la prima pată." Cato cel Batran
"Prietenia este exprimarea sinceră şi fără rezerve a gândurilor şi simţirilor tale în faţa unei alte făpturi omeneşti, sinceritate totală şi dezinteresată în viaţa lăuntrică cea mai intimă, ca o încercare de retrăire în profunda simpatie a unei alte fiinţe omeneşti." I. Conrad
"Prietenia este întotdeauna o responsabilitate plăcută, niciodată o oportunitate." Khalil Gibran
"Prietenia este armonia a două lucruri contrare, care sunt necesitatea şi libertatea." S.Weil
"Prietenia este confortul inexprimabil de a te simţi în siguranţă cu o persoană, fără a trebui să-ţi cântăreşti gândurile, nici să-ţi măsori cuvintele." George Eliot
"Prietenia este încercarea prin care se măsoară un om." Oscar Wilde
"Prietenia este unicul leac împotriva unei sorţi vitrege şi e pururi alinare a sufletului." Baltasar Gracian
"Prietenia este, in primul rand, pacea reciproca si zborul spiritului pe deasupra amanuntelor vulgare." Antoine de Saint-Exuper
"Prietenul nu iubeste prietenul, ci obiectivul prieteniei." Platon
"Prietenia este una din mângâierile vieţii." Gala Galaction
"Un prieten adevarat te prinde de mana si iti atinge inima." Gabriel Garcia Marquez
"Fereste-te deopotriva de prietenia dusmanului si de dusmania prietenului." – Nicolae Iorga
miercuri, 10 noiembrie 2010
Cunoaste-te pe tine insuti
Hm! O fi bine? O fi rau? Este bine pentru tine si personalitatea ta sa te iubesti si sa te accepti asa cum esti. Sa te vezi asa cum esti, sa te cunosti mai bine. Este ceva de munca la asta, dar e cu folos si ne distrage atentia de la capra vecinului, adica de la invidie. Desi unii ar zice ca este o totala porcarie. Cum adica nu te cunosti pe tine insati? Ca doar esti tu! In realitate putini oameni se cunosc, se analizeaza, se iubesc, se inteleg, stiu de unde vin anumite reactii si cum sa le managerieze. Nu degeaba inscriptia antica din Templul lui Apollo din Delphi ne spune simplu: "Cunoaste-te pe tine insuti!". Exupery spunea ca omul ajunge sa se cunoasca cu adevarat numai cand este pus sa se masoare cu obstacolele. A te cunoaste pe tine insuti este cea dintai obligatie pe care o avem fata de ratiune. Este baza cunoasterii si a intelepciunii. Cine nu stie ce greseli face, cum va putea sa si le indrepte? Cine nu-si stie nevoile nu are nici o grija pentru a le implini. Cine nu stie cat poate duce va fi mereu dezamagit. Cine nu stie ce-nseamna binele si raul, sau lipsurile de orice fel, nu se poate gandi la ingrijirea si lecuirea lui. A fi mandru de tine fara a-ti cunoaste calitatile si defectele nu este un semn de inteligenta. A-i evalua pe ceilalti dupa prima impresie inseamna sa te sprijini pe fantezii. Cunoasterea celorlalti ca si cunoasterea de sine, presupune experienta in relatiile interpersonale, o buna intuitie si sensibilitate afectiva.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)