Tradiţii de Sf. Andrei

Ziua de 30 nioembrie este sarbatoarea Sfantului Apostol Andrei. Ea are o semnificatie aparte pentru poporul roman. Sfantul Andrei este cel care a botezat primii crestini pe teritoriul tarii noastre, fiind considerat patronul spiritual al romanilor.

- Se spune ca in noaptea de dinainte de Sf Andrei fetele pot sa afle care le este soarta (li se arata barbatul cu care se vor marita, in vis) sau daca se vor marita in anul ce urmeaza. Fata de maritat pregateste o "Turtuca de Andrei", turta subtire din faina de grau, foarte sarata, care este coapta pe plita sobe, dupa ce o coace o lasa la racit si o va manca inainte de culcare. Baiatul care vine in vis si-i aduce apa ca sa-si potoleasca setea urmeaza sa o ceara de nevasta in cursul anului.
- Păzitul usturoiului, un fel de serbare nocturnă colectivă gen Revelion, cu mâncare şi băutură abundentă,  la care bărbaţii neînsuraţi vin cu căciulile pline cu căpăţâni de usturoi – în unele sate şi fetele aduc câte trei căpăţâni, toate se pun într-o covată pe care o femeie bătrână trebuie s-o păzească toată noaptea la lumina unei lumânări, ca să nu fie furată de strigoi, în timp ce tineretul petrece, bea, cânta şi joacă. Dimineaţa, în curtea casei se încinge o horă, iar în mijlocul ei „este jucată” covata cu usturoi de un flăcău.  Apoi usturoiul este împărţit la toţi care au participat şi dus acasă cu mare grijă, pus la icoane, folosit ca leac împotriva bolilor sau pentru descântece şi vrăji. Astfel când fetele soseau acasa de la Pazitul Usturoiului, semanau cate un catel de usturoi privegheat intr-un cocolos de aluat. Dupa modul cum incoltea si crestea usturoiul semanat, se faceau pronosticuri de maritis.
- Se spune ca un fir de busuioc asezat sub perna face ca in vis sa apara imaginea ursitului.
- In alte parti se foloseste metoda „facutului cu ulcica”: singura in fata sobei, fata intoarce un vas nou de lut pe fundul caruia lasa sa arda 3 carbuni. Rostind o incantatie ea roteste usor vasul si atrage atentia celui iubit.
- Un alt obicei pentru a ghici viitorul consta in a privi un pahar cu apa neinceputa in care arunca o verigheta sfintita de preot in mijlocul caruia apare chipul ursitului.
- Tot pentru aflarea viitorului o fata dezbracata se aseaza intre doua oglinzi cu o lumanare in fiecare mana si priveste intens in oglida din fata. Se spune ca in oglinda din spate i se reflecta scene din viitor si imaginea viitorului sot.

- De Sfantul Andrei se poate afla prognoza pentru anul urmator. Traditia spune ca se iau 12 cepe care se duc in podul casei si se lasa acolo pana in seara de Craciun. Fiecarei luni a anului ii corespunde o ceapa. Cepele care s-au stricat semnifica luni ploioase cu grindina, iar cele care au incoltit, luni favorabile pentru recolta.
- La fel se face si cu graul care este pus la incoltit pentru fiecare membru al familiei. Cel al carui grau este frumos si inalt se spune ca va avea un an bun cu bani si sanatate.
- Daca in noaptea Sfantului Andrei este senin si cald, atunci vom avea o iarna blanda, daca este ger, vom avea o iarna grea.

- Unii batrani, nestiutori de carte dar "cititori" in stele, observau cerul in noaptea de Sf Andrei si noroceau anul, prevestind daca va fi bogat sau sarac, ploios sau secetos, daca va fi pace sau razboi etc.  

- De Sfantul Andrei femeile intorc oalele si canile cu gura in jos sau scot din soba cenusa calda pentru ca strigoii sa nu se adaposteasca la caldura sau imprastie prin curte bucati de paine pe care strigoii sa le manance si sa nu mai intre in casa. Ca sa se apere de varcolaci atarna siruri de usturoi la intrare si lasa candela aprinsa (in unele zone exista obiceiul de a se unge cu usturoi tocurile usilor si ferestrelor). Animalelor li se amesteca in hrana cate un fir de busuioc sau li se pune o picatura de aghiasma in apa.
- In trecut exista „descantecul sarii”: un drob de sare descantat era ingropat in fata grajdului. El era dezgropat la primavara de Sfantul Gheorghe cand sarea era amestecata in hrana animalelor ca sa le fereasca de farmece.


Dacă vitele mugesc în noaptea de Sf. Andrei este semn că vin lupii. Pentru a le feri gospodarii fac o cruce din ceară şi o lipesc la vite pe cornul drept. Pentru a se feri ograda de lupi şi de strigoi, se ung cu usturoi parii gardului, drugii, cercevelele, pragul uşilor, ghizdul fântânilor.
etc...