"Un gând este inofensiv atât timp cât nu îl credem. Nu gândurile noastre, ci ataşamentul nostru faţă de gândurile noastre ne cauzează suferinţa. Ataşamentul de un gând înseamnă să credem că este real, fără a investiga. Un crez este un gând de care ne-am ataşat, deseori ani de zile.
Majoritatea oamenilor cred că sunt ceea ce gândurile lor le spun că sunt. Într-o zi am observat că nu eu respiram, eram respirată. După aceea am observat, spre uimirea mea, că nu eu gândeam, că de fapt eram gândită şi că gândirea nu este personală. Te trezeşti dimineaţa şi îţi spui: „Cred că azi nu voi gândi” ? Este prea târziu, deja gândeşti! Gândurile doar apar. Vin din nimic şi se duc în nimic, ca norii care trec pe cerul pustiu. Vin ca să treacă, nu să rămână. Nu există nici un rău în ele, până ne ataşăm de ele ca şi cum ar fi reale.
Nimeni nu a fost capabil să-şi controleze gândirea, cu toate astea, unii pot spune povestea despre cum şi-au oprit gândurile. Nu le dau drumul gândurilor mele, le primesc cu înţelegere. Atunci ele îmi dau drumul mie.
Gândurile sunt ca o briză, sau ca frunzele într-un copac, sau ca picături de ploaie care cad. Apar ca atare, iar prin investigare, putem deveni prieteni cu ele. Te-ai certa cu o picătură de ploaie? Picăturile nu sunt personale şi nici gândurile. O dată ce un concept este primit cu înţelegere, următoarea dată când apare îl vei găsi interesant. Ceea ce era un coşmar, acum este doar interesant. Următoarea dată când apare, s-ar putea să-l vezi ca amuzant. Următoarea dată s-ar putea să nici nu-l mai observi. Aceasta este puterea iubirii a ceea ce este."
Katie Byron - The work
multumesc Simona si multumesc celor care au postat un fragmet din iubeste ceea ce este.
miercuri, 12 ianuarie 2011
marți, 11 ianuarie 2011
Frustrarea duce la adictie
Frustrarea este o stare sau o senzatie provocata de absenta unui lucru dorit care ne creeaza satisfactie. Una dintre modalitatile care ne este la indemana de a ne satisface frustrarile o constituie gasirea unor substitute cat mai convenabile pentru placerile de care ne simtim privati, pentru ca nu ne putem permite dintr-un motiv sau altul, satisfacerea lor. Masura in care putem acceapta fustrarea depinde de structura personalitatii noastre dar si de experienta noastra de viata. Sursa frustrarilor se afla undeva in copilarie. Un copil care a fost privat in doze suportabile de anumite lucruri va accepta frustrarea mai usor decat unul care a primit totul, sau un copil care a fost frustrat in mod agresiv si pe o perioada lunga de timp. Gradul redus de a suporta frustrarea ne directioneaza catre dependenta de anumite lucruri care ne provoaca placere. Aceste dependente incep sa se manifeste in adolescenta, exact perioada in care tot ce zboara se mananca (nu suntem suficient de maturi si rationali ca sa facem fata sau sa intelegem ispitele). De aici se nasc adictiile. Adictia este acea dependenta fata de un obiect, o substanta sau o activitate, in lipsa careia o persoana traieste un disconfort major. Aceasta poate fi fata de anumite alimente, alcool, tutun, droguri, jocuri de noroc, jocuri pe computer, televizor, etc.
Aparitia si dezvoltarea adictiei poate fi favorizata uneori si de parinti. Parintii care sunt prea ocupati ca sa faca cariera, parinti excesivi, care interzic adolescentilor anumite surse de placere, de teama de a nu si le insusi, fara sa le ofere in schimb suport sau alte lucruri care sa le distraga atentia de la factorii de risc, parinti care sunt indiferenti sau au atentia indreptata in alta parte intr-o perioada in care adolescentul are nevoie de el, parinti singuri care nu au cum sa faca fata situatiei...etc.
Aparitia si dezvoltarea adictiei poate fi favorizata uneori si de parinti. Parintii care sunt prea ocupati ca sa faca cariera, parinti excesivi, care interzic adolescentilor anumite surse de placere, de teama de a nu si le insusi, fara sa le ofere in schimb suport sau alte lucruri care sa le distraga atentia de la factorii de risc, parinti care sunt indiferenti sau au atentia indreptata in alta parte intr-o perioada in care adolescentul are nevoie de el, parinti singuri care nu au cum sa faca fata situatiei...etc.
sâmbătă, 8 ianuarie 2011
Actul ratat
Prin act ratat ne referim la un fapt al vietii cotidiene in general lipsit de importanta care survine pe neasteptate, accidental, in comportamentul normal al unei persoane. Un act ratat se poate manifesta prin pierderea unui obiect, uitarea unui cuvant, un lapsus, rostirea gresita, lectura gresita, uitarea de nume, uitarea de intentii. Are o semnificatie psihologica, nu este intamplator, este un material de lucru in procesul psihoterapeutic. Rezulta din interferenta a doua intentii: pe de-o parte o intentie sau activitate constienta si pe de alta parte o intentie preconstienta sau chiar inconstienta. Actul ratat e o formatiune de compromis, o rezultanta care reprezinta in proportii diferite tendintele care il produc. Desi din punct de vedere al constiintei si al activitatilor constiente asemenea fenomene sunt considerate disfunctionale, din punct de vedere al inconstientului e vorba de acte reusite. Actul ratat ii arata omului, ca fiinta culturala, ca terenul pe care a construit edificiul impunator al culturii e un teren nesigur, care in anumite circumstante pune in pericol reusitele culturale.
Exemplu de acte ratate:
"intr-una din calatoriile sale Freud are o discutie cu un tovaras de compartiment destul de cultivat si acesta da un citat in limba latina. In acest citat lipsea cuvantul “aliquis” (fara lichid). Motivul: prietena lui care in moemntul respectiv avea o intarziere de menstruatie (posibila sarcina)";
"un barbat care primeste de la cumnatul sau o scrisoare in care acesta il mustra pe un ton destul de apasat “De altfel nu am nici timp si nici nu doresc sa incurajez superficialitatea si lenea ta”. A doua zi barbatul respectiv pierde stiloul pe care-l primise in dar de la acest cumnat pentru ca nu mai vroia nici o legatura cu el";
"presedintele Parlamentului din Viena la inceperea sedintei: “Declar sedinta inchisa”";
"pacienta vrand sa spuna “obstinatie” spune “obstinenta”. Asociatiile arata ca tendinta perturbatoare preconstienta consta in gandurile ei referitoare la perioada de abstinenta pe care o traversa in acel moment".
Exemplu de acte ratate:
"intr-una din calatoriile sale Freud are o discutie cu un tovaras de compartiment destul de cultivat si acesta da un citat in limba latina. In acest citat lipsea cuvantul “aliquis” (fara lichid). Motivul: prietena lui care in moemntul respectiv avea o intarziere de menstruatie (posibila sarcina)";
"un barbat care primeste de la cumnatul sau o scrisoare in care acesta il mustra pe un ton destul de apasat “De altfel nu am nici timp si nici nu doresc sa incurajez superficialitatea si lenea ta”. A doua zi barbatul respectiv pierde stiloul pe care-l primise in dar de la acest cumnat pentru ca nu mai vroia nici o legatura cu el";
"presedintele Parlamentului din Viena la inceperea sedintei: “Declar sedinta inchisa”";
"pacienta vrand sa spuna “obstinatie” spune “obstinenta”. Asociatiile arata ca tendinta perturbatoare preconstienta consta in gandurile ei referitoare la perioada de abstinenta pe care o traversa in acel moment".
joi, 6 ianuarie 2011
Boboteaza
Boboteaza (Iordanul), serbata in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine - momentul nasterii spirituale a Mantuitorului - trasaturi de mare sarbatoare populara.
la Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.
Iordanitul femeilor: in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.
Sfantul Ioan Botezatorul - 7 ianuarie: acest obicei, numit "Udatul Ionilor", are loc in Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor care poarta acest nume se pune un brad impodobit, iar acesta da o petrecere cu lautari. In Transilvania cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati/ purificati.
Matei ne relateaza ca Iisus a venit din Galileea la raul Iordan unde boteza Ioan Botezatorul, cerand sa fie si el botezat. Ioan i-a zis: "Eu am trebuinta sa fiu botezat de tine si tu vii la mine" (Matei 3, 14), iar la raspunsul lui Iisus ca asa se cuvine, a fost botezat in cele din urma de catre Ioan. Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se boteaza in Iordan de catre Ioan, Spiritul Sfant se coboara asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar Tatal din cer Il declara ca fiind Fiul sau.
la Boboteaza nu se spala rufe, apa sfintita luata acum are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.
Iordanitul femeilor: in satele din nordul tarii, pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau amenintandu-i cu aruncatul in apa. Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.
Sfantul Ioan Botezatorul - 7 ianuarie: acest obicei, numit "Udatul Ionilor", are loc in Transilvania si Bucovina. In Bucovina, la portile tuturor care poarta acest nume se pune un brad impodobit, iar acesta da o petrecere cu lautari. In Transilvania cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati/ purificati.
Matei ne relateaza ca Iisus a venit din Galileea la raul Iordan unde boteza Ioan Botezatorul, cerand sa fie si el botezat. Ioan i-a zis: "Eu am trebuinta sa fiu botezat de tine si tu vii la mine" (Matei 3, 14), iar la raspunsul lui Iisus ca asa se cuvine, a fost botezat in cele din urma de catre Ioan. Boboteaza (Botezul Domnului) este o manifestare a celor trei Persoane ale Treimii: Fiul se boteaza in Iordan de catre Ioan, Spiritul Sfant se coboara asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar Tatal din cer Il declara ca fiind Fiul sau.
duminică, 2 ianuarie 2011
Invatatura: "Two wolves inside of each of us"
"O bătrână indianca Cheorkee îi spune nepotului său despre lupta care se dă în fiecare om. Este o bătălie între 2 lupi.
- Unul este rău: se înfurie, invidiază, regretă, lăcomeşte, e arogant, gelos, orgolios, minte, îşi plânge de milă, se simte inferior, vinovat, e plin de mânie…
- Celălalt e bun: e vesel, calm, iubitor, umil, binevoitor, generos, încrezător, optimist, plin de compasiune şi credinţă, recunoscător…
Nepotul se gândi pentru o clipă apoi întrebă:
- Şi cine va câştiga această bătălie?
Bătrâna Cherokee i-a răspuns simplu:
- Cel pe care îl vom hrani.”
- Unul este rău: se înfurie, invidiază, regretă, lăcomeşte, e arogant, gelos, orgolios, minte, îşi plânge de milă, se simte inferior, vinovat, e plin de mânie…
- Celălalt e bun: e vesel, calm, iubitor, umil, binevoitor, generos, încrezător, optimist, plin de compasiune şi credinţă, recunoscător…
Nepotul se gândi pentru o clipă apoi întrebă:
- Şi cine va câştiga această bătălie?
Bătrâna Cherokee i-a răspuns simplu:
- Cel pe care îl vom hrani.”
joi, 30 decembrie 2010
Sarutati-va in ajunul anului nou pentru avea o relatie de durata tot anul!
asa zice traditia! mai stiu ca e bine ca femeile sa poarte lenjerie intima rosie, ca sa fie iubite tot anul :))
Revelionul nu este altceva decat un ceremonial funerar al antichitatii geto-dace ocazionat de moartea si renasterea simbolica a primului zeu al omenirii. Anul este o personificare a Soarelui numit la solstitiul de iarna An Vechi, inainte de a muri la miezul noptii de Revelion, si, imediat dupa renastere, An Nou.
Sinonim cu marii zei ai omenirii, el se naste, creste, imbatraneste si moare impreuna cu timpul calendaristic pentru a renaste dupa 365 de zile, 366 in anii bisecti. Anul a fost imaginat ca un ciclu care avea un inceput si un sfarsit. La trecerea de la ciclul vechi (anul vechi) la ciclul nou (anul nou) se desfasura un spectaculos ritual care urmarea, in esenta, un singur scop: renovarea simbolica a lumii. Taierea "sagetii" unidimensionale a timpului si obtinerea unei figuri circulare numita an a devenit simbolul fundamental al stapanirii timpului. Indepartarea de ziua care marca noul ciclu calendaristic insemna si pierderea treptata a perfectiunii initiale; acumularea zilelor aducea imbatranire, degenerare si pierdere (Eliade). Timpul se naste anual, se maturizeaza in vremea coacerii recoltelor si apoi imbatraneste si moare, conditie esentiala pentru reinceperea unei noi perioade calendaristice .
In unele legende populare, intre varsta timpului calendaristic (zilele de Ia 1 ianuarie la 31 decembrie) si varsta sfintilor, exista o corespondenta usor sesizabila. Sfintii repartizati pe zilele calendarului popular sunt tineri, maturi si batrani, in functie de norocul avut de acestia la impartirea sarbatorilor, mai aproape sau mai departe de Anul Nou. Cei serbati in preajma Anului nou sunt tineri, cei serbati la finele anului sunt batrani.
Superstitii din batrani
- In noaptea Anului Nou, in Tara Chioarului, fetele ies in ograda si numara noua stele si daca a noua stea este mai stralucitoare inseamna ca si ursitul ei va fi frumos, va fi voinic, apoi o roaga pe stea sa-i aduca ursitul.
- La miezul noptii, de Anul Nou, fetele iau de pe masa colacul ornamentat care se tine pe masa de sarbatori, il tin pe varful capului, se aseaza pe taietor si asteapta sa auda un sunet dintr-o directie oarecare si din ce parte vine sunetul, in acea parte isi va gasi ursitul.
- In Ajunul Anului Nou, feciorii care merg la colindat schimba portile unor sateni care s-au certat in cursul anului, determinandu-i astfel sa vorbeasca si sa se impace.
- In zonele Fagaras si Mures este obiceiul ca de Anul Nou sa se puna pe masa 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte. Fete si feciori sau perechi de fete si feciori intra pe rand in casa si intorc fiecare dintre ei cite o farfurie si ce se afla sub farfurie le arata ca asa le va fi ursitul(a) sau ca asa le va fi norocul daca se vor casatori: oglinda = mandrie; paharul de tuica = bautor; painea = bogatie; carbunele = negru la suflet; sarea = saracie; creionul = domn; bani = avutie. Se face haz de aceste preziceri .
Plugusorul se recita din casa-n casa in Ajunul Anului nou, seara, sau pana in dimineata Anului Nou. Era practicat de copii sau adolescenti, ca si acum. Dar se spune ca, mai demult, il practicau numai barbatii in puterea varstei. Izolat (in judetele Botosani si Galati) este consemnata si prezenta femeilor in ceata. In general, se practica in cete mici, de 2-3 insi. Mai demult, se ura si in cete mai mari, care isi alegeau un vataf. Recitarea textului este insotita de sunetul clopoteilor, al buhaiului si de pocnetul bicelor. In scenariile mai complexe ale obiceiului apar si instrumente muzicale (fluier, cimpoi, toba, cobza, vioara), dar si pocnitori si puscoace, care amplifica atmosfera zgomotoasa in care se desfasoara obiceiul.
Pe la case, in sate si la orase, se practica in cete mici, de copii, pana in dimineata Anului Nou. In unele locuri se mai practica Plugul cel mare, cu plug tras de boi sau purtat de flacai. Dar in Moldova, Muntenia si Nordul Dobrogei acesta a fost inlocuit de buhai.
In dimineata Anului Nou, ca o continuare a Plugusorului, copiii umbla cu semanatul. Ei arunca seminte de grau, porumb sau orez prin case si peste oameni. Rostesc o urare scurta prin Bucovina ("Sanatate! Anul Nou!"), primind in schimb bani, fructe, nuci, colaci. Mai recent insa s-a generalizat formula de la Sorcova, prezenta, initial, in centrul Moldovei: "Sa traiti/ Sa-nfloriti/ ca merii, / ca perii, / In mijlocul verii, / ca toamna cea bogata / De toate-ndestulata!".
Tot in dimineata anului nou se merge cu Sorcova.
In vechime se colinda cu o mladita inmugurita de mar. Ea se punea in apa in noaptea Sfantului Andrei si pana in ziua de Sfantul Vasile era inflorita. Asa ne explicam si de ce in colindele romanesti se canta, in plina iarna, despre florile dalbe flori de mar, sau despre marut, margaritar. Astazi sorcova este confectionata dintr-un bat, in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata. Cu sorcova se bate de mai multe ori umarul unei anumite persoane, jucand rolul unei baghete magice, inzestrate cu capacitatea de a transmite sanatate, tinerete si fertilitate celui vizat.
Sa aveti un an asa cum va doriti si cum aveti nevoie :))
Revelionul nu este altceva decat un ceremonial funerar al antichitatii geto-dace ocazionat de moartea si renasterea simbolica a primului zeu al omenirii. Anul este o personificare a Soarelui numit la solstitiul de iarna An Vechi, inainte de a muri la miezul noptii de Revelion, si, imediat dupa renastere, An Nou.
Sinonim cu marii zei ai omenirii, el se naste, creste, imbatraneste si moare impreuna cu timpul calendaristic pentru a renaste dupa 365 de zile, 366 in anii bisecti. Anul a fost imaginat ca un ciclu care avea un inceput si un sfarsit. La trecerea de la ciclul vechi (anul vechi) la ciclul nou (anul nou) se desfasura un spectaculos ritual care urmarea, in esenta, un singur scop: renovarea simbolica a lumii. Taierea "sagetii" unidimensionale a timpului si obtinerea unei figuri circulare numita an a devenit simbolul fundamental al stapanirii timpului. Indepartarea de ziua care marca noul ciclu calendaristic insemna si pierderea treptata a perfectiunii initiale; acumularea zilelor aducea imbatranire, degenerare si pierdere (Eliade). Timpul se naste anual, se maturizeaza in vremea coacerii recoltelor si apoi imbatraneste si moare, conditie esentiala pentru reinceperea unei noi perioade calendaristice .
In unele legende populare, intre varsta timpului calendaristic (zilele de Ia 1 ianuarie la 31 decembrie) si varsta sfintilor, exista o corespondenta usor sesizabila. Sfintii repartizati pe zilele calendarului popular sunt tineri, maturi si batrani, in functie de norocul avut de acestia la impartirea sarbatorilor, mai aproape sau mai departe de Anul Nou. Cei serbati in preajma Anului nou sunt tineri, cei serbati la finele anului sunt batrani.
Superstitii din batrani
- In noaptea Anului Nou, in Tara Chioarului, fetele ies in ograda si numara noua stele si daca a noua stea este mai stralucitoare inseamna ca si ursitul ei va fi frumos, va fi voinic, apoi o roaga pe stea sa-i aduca ursitul.
- La miezul noptii, de Anul Nou, fetele iau de pe masa colacul ornamentat care se tine pe masa de sarbatori, il tin pe varful capului, se aseaza pe taietor si asteapta sa auda un sunet dintr-o directie oarecare si din ce parte vine sunetul, in acea parte isi va gasi ursitul.
- In Ajunul Anului Nou, feciorii care merg la colindat schimba portile unor sateni care s-au certat in cursul anului, determinandu-i astfel sa vorbeasca si sa se impace.
- In zonele Fagaras si Mures este obiceiul ca de Anul Nou sa se puna pe masa 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte. Fete si feciori sau perechi de fete si feciori intra pe rand in casa si intorc fiecare dintre ei cite o farfurie si ce se afla sub farfurie le arata ca asa le va fi ursitul(a) sau ca asa le va fi norocul daca se vor casatori: oglinda = mandrie; paharul de tuica = bautor; painea = bogatie; carbunele = negru la suflet; sarea = saracie; creionul = domn; bani = avutie. Se face haz de aceste preziceri .
Plugusorul se recita din casa-n casa in Ajunul Anului nou, seara, sau pana in dimineata Anului Nou. Era practicat de copii sau adolescenti, ca si acum. Dar se spune ca, mai demult, il practicau numai barbatii in puterea varstei. Izolat (in judetele Botosani si Galati) este consemnata si prezenta femeilor in ceata. In general, se practica in cete mici, de 2-3 insi. Mai demult, se ura si in cete mai mari, care isi alegeau un vataf. Recitarea textului este insotita de sunetul clopoteilor, al buhaiului si de pocnetul bicelor. In scenariile mai complexe ale obiceiului apar si instrumente muzicale (fluier, cimpoi, toba, cobza, vioara), dar si pocnitori si puscoace, care amplifica atmosfera zgomotoasa in care se desfasoara obiceiul.
Pe la case, in sate si la orase, se practica in cete mici, de copii, pana in dimineata Anului Nou. In unele locuri se mai practica Plugul cel mare, cu plug tras de boi sau purtat de flacai. Dar in Moldova, Muntenia si Nordul Dobrogei acesta a fost inlocuit de buhai.
In dimineata Anului Nou, ca o continuare a Plugusorului, copiii umbla cu semanatul. Ei arunca seminte de grau, porumb sau orez prin case si peste oameni. Rostesc o urare scurta prin Bucovina ("Sanatate! Anul Nou!"), primind in schimb bani, fructe, nuci, colaci. Mai recent insa s-a generalizat formula de la Sorcova, prezenta, initial, in centrul Moldovei: "Sa traiti/ Sa-nfloriti/ ca merii, / ca perii, / In mijlocul verii, / ca toamna cea bogata / De toate-ndestulata!".
Tot in dimineata anului nou se merge cu Sorcova.
In vechime se colinda cu o mladita inmugurita de mar. Ea se punea in apa in noaptea Sfantului Andrei si pana in ziua de Sfantul Vasile era inflorita. Asa ne explicam si de ce in colindele romanesti se canta, in plina iarna, despre florile dalbe flori de mar, sau despre marut, margaritar. Astazi sorcova este confectionata dintr-un bat, in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata. Cu sorcova se bate de mai multe ori umarul unei anumite persoane, jucand rolul unei baghete magice, inzestrate cu capacitatea de a transmite sanatate, tinerete si fertilitate celui vizat.
Sa aveti un an asa cum va doriti si cum aveti nevoie :))
vineri, 24 decembrie 2010
Craciun fericit!
Va doresc:
sa vi se implineasca tot ce va doriti, sa va bucurati de ceea ce aveti, sa va iubiti frumos si demn! Iar acesta Sfanta Sarbatoare sa va lumineze sufletele, sa va faca sa fiti mai buni si mai frumosi!
Sa aveti grija cat mancati si beti cu masura :))
sa vi se implineasca tot ce va doriti, sa va bucurati de ceea ce aveti, sa va iubiti frumos si demn! Iar acesta Sfanta Sarbatoare sa va lumineze sufletele, sa va faca sa fiti mai buni si mai frumosi!
Sa aveti grija cat mancati si beti cu masura :))
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)