Program de dezvoltare personală

”Devino cel / cea care esti!”

Programul de dezvoltare personală Devino cel/cea care esti!  reprezintă o activitate de grup, în limita a 150 ore,  destinată în primul rând persoanelor aflate în formare în hipno-psihoterapie Ericksoniană (program ARCHTE), dar si oricăror alte persoane cu vârsta peste 20 ani, interesate de evolutia personală în plan psihologic.

Programul este clădit pe premisa fundamentală că o viată ghidată de ceea ce este cu adevărat important pentru noi reprezintă o viată plină de sens, în care avem posibilitatea de a ne dezvolta potentialitătile în cel mai înalt grad posibil. De aceea, în primul rând, dorim să oferim participantilor posibilitatea de a (re)veni în contact cu valorile lor profunde referitoare la domeniile fundamentale ale vietii (relatii, muncă/educatie, sănătate si dezvoltare personală, recreere etc.).; în acelasi timp activitatea propune un antrenament psihologic ce vizează dezvoltarea abilitătilor necesare gestionării eficiente a provocărilor si dificultătilor inerente vietii, astfel încât persoana să se poată angaja cât mai eficient în urmărirea scopurilor sale definite prin prisma propriilor valori. Având în vedere natura profesiei de psihoterapeut, în cadrul căreia abilitatea de a stabili si mentine relatii sănătoase reciproc este fundamentală, se va pune un accent deosebit pe explorarea si optimizarea unor aspecte ca: afirmarea de sine si limitele personale, stima de sine, acceptarea si compasiunea (fată de sine si fată de celălalt), cooperarea, comunicarea non-defensivă, intimitatea, constiinta de sine, ”prezenta” psihologică în aici si acum etc. În acelasi timp, fiecare participant va putea beneficia posibilitatea de a aborda orice temă personală relevantă. Nu în ultimul rând, ne propunem să ne cunoastem (mai bine), să formăm un adevărat grup, cu relatii vii si prezente, care să ne îmbogătească pe fiecare.

La sfârsitul celor 150 ore, participantii vor putea:

-         cunoaste valorile lor fundamentale referitoare la domeniile majore ale vietii

-         stabili scopuri personale pe termen scurt, mediu si lung în concordantă cu valorile personale

-         identifica acele elemente si mecanisme ale functionării psihologice care constribuie la sporirea si respectiv la diminuarea suferintei psihologice

-         cunoaste si aplica o serie de modalităti si tehnici destinate reducerii/eliminării suferintei psihologice evitabile

-         cunoaste si aplica o serie de modalităti si tenhici destinate sporirii acceptarii si tolerantei fată de stressul/suferinta inevitabilă

-         cunoaste si aplica modalităti si tehnici destinate sporirii curajului de a persista în angajamentul fată de valorile asumate

Abordarea este una integrativă, metodele si tehnicile utilizate provenind din diverse domenii, cum ar fi cel al hipnozei, al abordării centrate pe persoană (focusing), mindfulness si acceptare, respectiv al psihodramei.

Activitatea se va desfăsura în module de câte 15 ore, în zile de sâmbătă si duminică, la intervale de aproximativ 2-3 luni si va fi moderată de Dr. Jenő-László Vargha si Dr. Krisztina Szabó, psihoterapeuti formatori si supervizori certificati de către Colegiul Psihologilor si de către Federatia Română de Psihoterapie.

"Cine esti tu?"

Zice bine madam Lise Bourbeau in cartea ei "Cine esti tu?"

"... Crezi ca nu te bucuri de suficienta dragoste? Simti ca nu esti iubita indeajuns? In loc sa nutresti asemenea ganduri, ar fi mult mai bine sa incepi sa daruiesti dragoste si sa fii generoasa in tot ceea ce faci. Daruieste-ti timpul, energia, banii, dragostea, afectiunea, cuvintele frumoase. Pe masura ce vei darui, fara sa astepti ceva in schimb, vei intelege ca esti foarte bogata de vreme ce poti sa daruiesti atat. Astfel vei ajunge sa cultivi gandul ca ai mai mult decat ti-e necesar, pentru ca iti poti permite sa dai si altora.

Se spune ca a fi sarac constituie un mare pacat moral intrucat cel sarac nu stie decat sa primeasca, nu si sa dea. 

Una dintre legile fundamentale ale prosperitatii este urmatoarea: pentru a obtine bunastarea, invata sa daruiesti fara incetare. A darui trezeste in tine gandul ca esti bogata. La fel ca si celelalte ganduri, acesta iti influenteaza viata. Prin urmare, vei ajunge sa te bucuri de tot mai multa prosperitate.
Daca ti se intampla sa crezi ca nu primesti intotdeauna ce vrei, ca iti lipsesc anumite lucruri, in tine exista un gand datorita caruia ai ajuns sa cunosti aceasta lipsa. Recent am primit un exercitiu referitor la acest subiect si mi s-a parut extraordinar. Iata de ce incerc sa ti-l impartasesc si tie. Fa o lista cu cinci lucruri materiale sau de alta natura (bani, afectiune, complimente etc.) care crezi ca iti lipsesc. Gaseste o cale de a darui cate putin din fiecare dintre acestea in urmatoarele douazeci si patru de ore. De fiecare data cand daruiesti, respira adanc si spune-ti: "Ceea ce dau imi este inapoiat inmiit". Urmeaza acest exercitiu in fiecare zi, timp de o saptamana, si schimbarile in modul tau de a gandi si in ceea ce primesti nu vor intarzia sa apara.

Ti se intampla sa te indoiesti de cineva? Ai impresia ca incearca sa te pacaleasca sau sa-ti fure ceva? Constientizeaza modul in care se nasc in tine aceste ganduri de indoiala. Daca nu ai fi si tu astfel, nici nu te-ai gandi la asa ceva. In cazul in care crezi ca vei fi inselata, da-ti seama in ce fel incerci sa-i inseli tu pe altii. Daca nu faci efortul sa te autoexaminezi, vei continua sa nutresti asemenea ganduri fata de oameni si lucrul de care te temi se va intampla. Atunci iti vei spune: "stiam eu ce-o sa se intample! Mi-am dat seama ca vrea sa ma insele!". Te vei simti fericita fiindca orgoliul tau se va simti satisfacut. Intelectul tau va fi, de asemenea, flatat, la fel ca orgoliul, care va continua sa creasca. Oamenii sunt atat de orgoliosi incat sunt gata chiar si sa sufere pentru a-si da dreptate.
Suferinta nu este necesara. Pana in prezent ne-am folosit foarte mult de ea pentru a evolua. Cand omul va deveni suficient de intelept pentru a-si da seama ca poate evolua fara sa sufere, va pune capat suferintelor sale.

Ti se intampla sa crezi ca sotul tau te insala, ca se intereseaza de o alta femeie? In acest caz, chiar tu nutresti ganduri de infidelitate. Poate ca nu esti constienta de ele, dar traiesti o insatisfactie care produce aceste ganduri. Daca ti-ai permite, nu te-ai da in laturi sa-ti inseli sotul. Dar, bineinteles, n-ai indrazni niciodata sa faci asa ceva! Insa noi ne servim deseori de fidelitate, in mod inconstient, pentru a-l domina pe celalalt. Tu afirmi: "Eu n-as face niciodata asa ceva!", desi in forul tau interior poate ca ti-ai dori sa o faci. Aminteste-ti ca a gandi un lucru si a nu-l face nu inseamna ca esti mai buna decat cel care il gandeste si il si face. Este chiar mai rau! O persoana care gandeste un lucru si se convinge pe sine ca nu a gandit acel lucru nu este sincera fata de sine insasi. Iar cel care actioneaza conform cu ceea ce gandeste macar este sincer fata de sine.

Daca ti-e greu sa accepti ca oamenii din jurul tau gandesc altfel decat tine, acesta e un semn de egoism. in prezent, egoismul este una dintre cele mai mari rele din lume. Deseori credem ca actionam din dragoste, cand, in realitate, incercam sa ne impunem parerile celor apropiati. De fapt, ne comportam astfel pentru a ne simti bine si a avea dreptate. Cand celalalt iti spune: "Da, e foarte corect ceea ce spui. Sunt total de acord cu tine!", primesti ceva care iti face placere. A-ti petrece timpul pentru a face, a spune sau a gandi lucruri numai ca sa-ti faci placere, in detrimentul altora, denota egoism. A iubi inseamna a descoperi ce ii face placere celuilalt si a te stradui sa-i daruiesti acel lucru. Aceasta presupune, de asemenea, sa verifici inainte de a actiona si nu sa-ti impui modul de gandire. Este atat de usor sa decizi pentru altcineva! Atunci cand vorbesc despre utilizarea gresita a puterii personale, ma refer la incercarea de a-i domina pe altii. Daca esti o femeie puternica, daca ai un caracter ferm, cu siguranta vei avea tendinta sa le impui altora punctul tau de vedere. Incet-incet, incepi sa asculti, sa vezi ce gandesc oamenii despre o anumita situatie, despre un anumit eveniment, o anumita persoana sau o slujba.

Fii deschis/a si vei descoperi un cu totul alt univers. Atata vreme cat doresti ca altii sa gandeasca la fel ca tine, vei trai in lumea ta, o lume foarte limitata. Daca vei fi deschis/a fata de altii, vei descoperi adevarate minuni, pentru care ti-ar fi trebuit ani intregi sa le descoperi singur/a. ...

Cand se manifesta o boala sau o indispozitie, e bine sa ne punem intrebarile urmatoare: "Ce imi daruieste aceasta boala? Ce avantaje am daca sunt bolnav? Cum ma ajuta? De ce anume vreau sa ma salvez prin asta?". Daca descoperi ca ti-ai provocat boala pentru a scapa de o situatie stresanta, ar fi bine sa accepti ideea urmatoare: nu e nevoie sa-i faci atata rau corpului tau pentru a te salva dintr-o situatie inconfortabila. Poti sa te descurci in orice situatie daca o accepti pur si simplu. Iar cand crezi ca ai nevoie de odihna, de un concediu care sa-ti permita sa te refaci, n-ai decat sa ti-o marturisesti si sa le spui si celor in cauza. Ai puterea de a face fata oricarei situatii fara a fi nevoie sa te imbolnavesti. Cu siguranta, corpul tau prefera aceasta metoda de a scapa de stres! ... "

si, multe alte "invataturi" interesante vom gasi in aceasta carte, care pot fi cu usurinta puse in practica. Eu sunt fan Lise, inca nu i-am citit toate cartile si, recunosc, nu pot fi in totalitate in acord cu tot ceea ce ne impartaseste in scrierile ei, dar culeg ce mi se potriveste (si, gasesc multe potriviri pe placul personalitatii si credintelor mele) si asa recomand tututor cititorilor. 

4 cursuri de formare profesionala continua pentru psihologi/psihoterapeuti

Curs de formare profesională continuă

Cuplu si familie

“Disfunctionalitatea maritala si familiala ”

Bucuresti  25 – 26 februarie  2012

Pentru a face fata prezentului si viitorului, familia ramane, pentru fiecare dintre noi, o intrebare la care nu se poate raspunde decat prin iubire. Gelozia, stresul, depresia, anxietatea, divortul, separarea, adictiile sau pierderile semnificative, pot avea “co-efecte” in evolutia celuilalt si respectiv, celorlalti dar mai ales asupra problemelor comportamentale si emotionale ale copilului si adolescentului. Cursul va ofera o abordare teoretica si aplicativa asupra disfunctionalitii maritale si familiale, cat si modalitati de a aborda terapeutic diferite cauze ce constituie o schimbare al cuplului si familiei actuale.                 

Din tematica: Delimitari conceptuale si teoretice cu privire la cuplu si familie, metodologia interventiei terapeutice pentru cuplu si familie, terapia de cuplu – aplicatii, terapia de familie – aplicatii, prezantari de cazuri, evaluarea cunostintelor.

Orar: Sambata 25 februarie, orele 08:30 – 20:30; Duminica 26 februarie, orele 08:30 – 17:30.

Formator: Psih.Dr. Mariana Costache, formator si supervisor ARHRTE (Asociaţia Română de Hipnoză clinică, Relaxare şi Terapie Ericksoniană).

Publicul țintă: psihologi clinicieni, psihoterapeuți în supervizare sau  autonomi.

Se acorda 20 credite pentru acest curs de 20 ore de la Colegiul Psihologilor din Romania.

Locul desfasurarii: Bucuresti

Pentru inscrieri si informatii suplimentare va rugam contactati:

Mirela Motronea, tel. 0744.178.166; 0730.048.881; 0766.610.725

Email:curs2010training@gmail.com

Curs de formare profesională continuă

„Psihoterapia copilului si adolescentului”

Aplicaţii practice pentru sindroamele psihopatologice din perioada copilăriei şi adolescenţei.

Bucuresti  31 martie – 01 aprilie  2012

Planul psihic suportă la vârsta copilariei prefaceri profunde. Este vorba de acele transformări care vor conduce treptat la cristalizarea şi stabilizarea celor mai multe dintre structurile psihice ale copilului si adolescentului. Deşi traseele pe care evoluează acestia sunt de multe ori presărate cu numeroase bariere şi dificultăţi, la sfârşitul acestui proces de dezvoltare au loc dramaticele confruntări dintre comportamentele si atitudinile copilăreşti şi cele solicitate de catre societate.Copilul înţelege şi resimte tot ceea ce se întâmplă în familie, conflicte, certuri, despărţiri. Cursul abordeaza diverse modalitati de interventie si tratament personalizat.

Din tematica: Procesele  de dezvoltare şi sănătate mentală; Dezvoltarea de competenţe; Sănătatea mentală a copilului în perioada de dezvoltare; Calitatea vieţii în copilărie şi adolescenţă; Rolul familiei în menţinerea sănătăţii mentale a membrilor ei; Sisteme de clasificare a bolilor la copii şi adolescenţi; Evaluarea clinică, diagnosticarea si decizia privind conduita terapeutică de urmat; Tulburarile de stres posttraumatice; Tulburarile depresive la copil si adolescent; Tulburarile somatoforme; Tulburarile de comportament alimentar; Tulburarile somnului; Tulburarea de atentie si hiperactivitatea; Aspectele supuse evaluării; Alegerea instrumentelor de evaluare; Prelucrarea datelor; Sintetizarea informaţiilor; Construirea planului de tratament şi intervenţie personalizată; Modele teoretice-aplicaţii practice-studii de caz.

Orar: Sambata 31 martie, orele 08:30 – 20:30; Duminica 01 aprilie, orele 08:30 – 17:30.

Formator: Psih.Dr. Mariana Costache, formator si supervisor ARHRTE (Asociaţia Română de Hipnoză clinică, Relaxare şi Terapie Ericksoniană).

Publicul țintă: psihologi clinicieni, psihoterapeuți în supervizare, psihoterapeuti autonomi.

Se acorda 20 credite pentru acest curs de 20 ore de la Colegiul Psihologilor din Romania.

Locul desfasurarii: Bucuresti

Pentru inscrieri si informatii suplimentare va rugam contactati:

Mirela Motronea, tel. 0744.178.166; 0730.048.881; 0766.610.725

Email:curs2010training@gmail.com

Curs de formare profesională continuă

“Interventii psihoterapeutice in afectiunile psihosomatice”

Bucuresti  19 - 20  mai  2012

„Interventii psihoterapeutice in afectiunile psihosomatice” este un curs pentru a aborda diferite afectiuni psihosomatice in care  exista  simptome somatice fara cauze organice si care au o componenta psihologica importanta. Asemenea afectiuni sunt de exemplu: hipertensiunea arteriala esentiala, ulcerul peptic, colonul iritabil, afectiunile alergice, o serie de dermatite, unele forme de migrene, etc. Exista si afectiuni cu componenta organica, dar care au in acelasi timp simptome psihologice importante, cum ar fi: cardiopatia ischemica, vitiligo, psoriazisul, etc. Aceste afectiuni la randul lor beneficiaza de tratament psihoterapeutic pentru componenta psihologica. Scopul acestui curs este de va familiariza cu diverse informatii (teoretice si practice) privind demersul psihoterapeutic in diverse afectiuni psihosomatice de natura organica sau cu componenta organica. Cursul oferă o abordare teoretică interdisciplinară care să evidențieze rolul factorilor emoționali cu impact semnificativ la nivel somatic pentru diferite afecțiuni dar și abordarea  practică prin intervenții psihoterapeutice de tip multimodal  și multireferențial.

Din tematica: Consideraţii teoretice privind problematica psihosomaticii, aspectele clinice ale psihosomaticii, metode şi tehnici terapeutice în tratamentul afecţiunilor psihosomatice, demersul psihoterapeutic, sindroamele medicale funcţionale, prezentari de cazuri,evaluarea cunoştinţelor.

Orar: Sambata 19 mai, orele 08:30 – 20:30; Duminica 20 mai, orele 08:30 – 17:30.

Formator: Psih.Dr. Mariana Costache, formator si supervisor ARHRTE (Asociaţia Română de Hipnoză clinică, Relaxare şi Terapie Ericksoniană).

Publicul țintă: psihologi clinicieni, psihoterapeuți în supervizare sau  autonomi, psihologilor atestați din alte domenii care doresc să-și completeze cunoștințele clinice  și de intervenție  în abordarea  afecțiunilor psihosomatice.

Se acorda 20 credite pentru acest curs de 20 ore de la Colegiul Psihologilor din Romania.

Locul desfasurarii: Bucuresti

Pentru inscrieri si informatii suplimentare va rugam contactati:

Mirela Motronea, tel. 0744.178.166; 0730.048.881; 0766.610.725

Email:curs2010training@gmail.com

Curs de formare profesională continuă

“Actualităti terapeutice în tratamentul depresiei”

Bucuresti  09 – 10 iunie 2012

“Actualitati terapeutice in tratamentul depresiei” este un curs dezvoltat pentru a aborda aspectele clinice ale depresiei de-a lungul varstelor: copii, adolescent si adulti. Scopul acestui curs este de a va familiariza cu informatii care sunt intotdeauna usor accesibile, dar pe care este adesea necesar sa la cunoastem pentru a ne ingriji sau pentru a fi un aliat terapeutic al depresivului si, mai mult chiar, pentru a-l face sa inteleaga deciziile medicale.

Cursul cuprinde o scurta parte teoretica si se axeaza pe tratament, interventii si aplicatii practice, incluzand metode si tehnici originale pentru abordarea terapeutica a copilului, adolescentului si a adultului in depresie si tentativele de suicid.

Din tematica: Consideraţii teoretice, tentativele de suicid, modele de analiză funcţională, metode şi tehnici de intervenţie terapeutică, plan de tratament şi intervenţie în depresia la copii, plan de tratament şi intervenţie în depresia la adolescenţi, plan de tratament şi intervenţie în tentativele de suicid la adolescenţi, plan de tratament şi intervenţie în depresia la adulţi, plan de tratament şi intervenţie în tentativele de siucid la adulţi, prezentari de cazuri, evaluarea cunoştinţelor.

Orar: Sambata 09 iunie, orele 08:30 – 20:30; Duminica 10 iunie, orele 8:30 – 17:30.

Formator: Psih.Dr. Mariana Costache, formator si supervisor ARHRTE (Asociaţia Română de Hipnoză clinică, Relaxare şi Terapie Ericksoniană).

Publicul tinta: psihologi clinicieni, psihoterapeuti în supervizare sau  autonomi interesati de problematica depresiei , în special  diagnosticul si interventia terapeutică, la copii, adolescenti si adulti. De asemenea cursul se adresează și psihologilor atestați din alte domenii care doresc să-și completeze cunoștințele clinice și de intervenție în abordarea depresiei.

Se acorda 20 credite pentru acest curs de 20 ore de la Colegiul Psihologilor din Romania.

Locul desfasurarii: Bucuresti

Pentru inscrieri si informatii suplimentare va rugam contactati:

Mirela Motronea, tel. 0744.178.166; 0730.048.881; 0766.610.725

Email:curs2010training@gmail.com

POVESTEA INTELEPTULUI CARE AFLASE SINGUR DRUMUL SPRE LIBERTATE

In acea tara se raspandise un zvon, mai intai mai razlet, apoi tot mai insistent. Erau o multime de vorbe care circulau intre oameni. Cineva spunea ca cunoaste un intelept care "descoperise singur calea spre libertate".
Intr-o zi, un adolescent pleca la drum ca sa afle mai multe. I s-a spus sa mearga intr-o directie, iar pe drumul pe care a luat-o, a intal­nit iubirea unei femei care nu avea nevoie de libertate, ci de a fi iubita. A iubit-o si atunci cand a fost sigura ca este iubita, l-a parasit. Exista astfel de iubiri, de nevoie, care se sfarsesc atunci cand nevoia este implinita.


Tanarul ramase singur. Isi continua drumul si intalni o femeie care l-a iubit si care s-a lasat iubita. A crescut in acea iubire, pana intr-o zi cand a devenit suficient de mare pentru a-si parasi iubita. Exista astfel de iubiri pepiniere care ne permit sa crestem.
Isi continua drumul si timp de cativa ani a trai in singuratate.
Intr-o dimineata se trezi avand o dorinta, aceea de a intalni o alta dorinta. O intalni si atunci a fost o sarbatoare. Sarbatoare a durat o mie de zile si o mie de nopti.
Intr-o noapte insa s-au despartit, fiecare dintre ei fiind atat de minunat de celalalt, incat isi imaginau ca nimic mai frumos nu se mai putea intampla intre ei. Astfel, fiecare dintre ei, avea sa multi­plice intalnirile. El avea sa gaseasca multe, foarte multe.


Intr-o zi, insa, isi continua drumul. Iar pe drum, a intalnit o femeie care l-a intrebat cu ardoare:
-   Te rog, vreau sa fiu implinita, daruieste-mi un copil.
El i-a daruit cinci. Credea in generozitatea vietii. Cativa ani mai tarziu, intr-o dupa-amiaza insorita, isi relua drumul.


Nu mai era tanar acum, era un barbat plin de cicatrice, in acelasi timp vulnerabil si puternic, care inainta pe drumul libertatii. Au mai fost apoi alte si alte intalniri, alte rataciri, entuziasme si descoperiri, pana cand a ajuns in sfarsit sa-l intalneasca pe inteleptul care gasise drumul spre libertate.
Cand a ajuns in fata lui, barbatul l-a intrebat pe intelept despre secretul lui, despre invatatura lui, despre rigoarea cautarii, despre numele maestrilor pe care ii avusese, despre suferintele si terapiile pe care le facuse.
Inteleptul nu raspunde insa la nici o intrebare. Ii spuse doar atat.
- Singurul lucru pe care l-am aflat este legat de descoperirea pe care am facut-o: astazi stiu sa spun da sau nu, fara sa ma ranesc.
Astfel se incheie povestea omului care a incercat mult timp, foarte mult timp, sa caute drumul spre libertate.
Cateva cuvinte apoi pleaca...
Cuvintele insa nu pleaca, raman fixate sau continua sa calatoreasca in vibratii subtile, in invitatii tacute.
Esenta unei povesti consta intr-un cuvant invizibil, strecurat intre alte doua cuvinte scrise sau spuse...


poveste terapeutica de  Jacques Salome

Sa ierti inseamna sa ce?

"... Mai intai vine invinuirea, iar apoi... iertarea? Poate ca da. Poate ca nu.

   Nu mai are nici un rost sa spun ca postura exaltata a iertarii poate veni numai dupa ce cineva este mai intai convins. Ceea ce inseamna ca de obicei privim iertarea ca si cum nu ar fi foarte diferita de invinuire. Ceea ce inseamna ca rar, foarte rar, fara sa ne dam seama, iertam.
   Ceva se intampla, cineva spune ceva si apoi, ca niste foci dresate ce suntem, raspundem vibrational. Daca nu am face-o, am fi intr-o forma grozava. Dar continuam sa permitem ca emotiile noastre negative sa iasa la iveala peste tot si, BUM!, intram in starea de invinuire.

Dar acum hai sa spunem ca ne-am hotarat sa iertam pe cineva. Ce dragut. Iata imaginea: iertarea este o eliberare a rezistentei noastre la energia pozitiva, nu a tintei catre care dorim sa ne indreptam zambetul iertator. ... 

De obicei, cand iertam, constientizam ca oricare ar fi acela pe care-l iertam a facut ceva gresit, ceea ce si este, probabil, adevarat. Apoi, desi spunem ca iertam, mentinem in taina cu lasitate greseala. Totusi adevarata iertare presupune a nu mai sta agatat de acel lucru care te-a dezamagit pentru inceput (si sa nu iti mai indrepti atentia asupra lui). Si asta e valabil, chiar daca s-a intamplat acum cinci minute sau cu cincizeci de ani in urma. De ce? Pentru ca daca nu trecem cu vederea, vom continua sa obtinem mai mult din acel rau, de aceea. Daca ramanem agatati de asa ceva, ramane in vibratiile noastre. Si daca e in vibratiile noastre, fie vom atrage acelasi lucru, fie ceva asemanator ca vibratie. Iar, si iar, si iar.  ...

Daca exista nevoia de a ierta, ar trebui sa existe o judecata sau o invinuire care precede acea nevoie, fiindca altfel nu ar exista nici un motiv sa iertam. Iar judecata sau invinuirea inseamna sa ne concentram asupra enunturilor de tip "Nu vreau". Deci primul pas pentru iertare (si probabil ca nu-ti va placea asta) este eliberarea rezistentei care a cauzat invinuirea la inceput, adica abilitatea de a spune... si de a crede ceva de genul: "Cui ii pasa? Pe cine intereseaza? Poate ca idiotul a facut ceva ingrozitor, ceva fara noima. Si ce daca?" vorbim despre dragostea neconditionata...

 De fapt, ceea ce inseamna cu adevarat dragostea neconditionata este:
   "imi voi pastra supapa deschisa catre starea de bine indiferent cat de nebunesc e lucrul pe care l-ai facut." (tine minte ca nu trebuie sa schimbi, nici macar nu trebuie sa-ti placa; trebuie doar sa te opresti din a te concentra la asta!)
   Inseamna "Nu am nevoie de conditii ca sa am dreptul sa fiu fericit. Nu voi mai da atentie obiceiurilor tale prostesti, pentru ca nu trebuie sa fiu perfect pentru ca dragostea mea sa ajunga la tine."
   "Poti sa fii obraznic, poti sa spui lucruri urate, care ranesc, dar alegerea ta nu o va afecta pe a mea, ceea ce imi va mentine supapa deschisa si ma va face sa ma simt bine. Nu mai dau vina pe nici o conditie negativa si nici pe obiceiurile tale negative pentru felul in care ma simt!!!"
   Desigur, stiu ca suna aproape imposibil, dar ce avem de pierdut permitandu-ne fericirea? Lucrul cert care ne duce catre acest spatiu al "Nu-mi pasa ce ai facut, supapa mea ramane deschisa oricum" este acela ca permiti automat acelui tip de conditii sa intervina in ceea ce doresti - si, cu siguranta, aceasta este ideea. Modul in care tu insuti experimentezi viata nu mai are legatura cu actiunile altora. ..."


Fragment din Lynn Grabhorn - Viata nu asteapta... TREZESTE-TE!

Povestea iubirii furioase - poveste terapeutica

Iubirea partinitoare poate sa distruga dragostea, asa cum otrava ne distruge sanatatea. Intr-o zi, Iubirea se revolta. A simtit o imensa furie care o duse apoi foarte departe de ceilalti oameni. „E prea mult, mult prea mult, murmura ea, fugind cat o tineau picioarele. Eu exist aici de mii de ani si nu-mi vine sa cred ce au facut oamenii cu mine. Cand simt cum sunt maltratata, pervertita, inselata, banalizata, cum sunt apoi reprezentata in filme mediocre, insipide si in romanele moderne care sunt pline de violente, este insuportabil pentru mine, e prea greu, prea dureros asa ca prefer sa renunt.”

Astfel, Iubirea ratacea prin desertul lipsei de iubire, care o inconjura. Mai singura decat orice fiinta ce traia pe pamant, fara nimeni caruia sa poata sa ii spuna ce avea pe suflet, sa-i impartaseasca ceva sau sa-i vorbeasca despre ea.stiu, stiu ca unii dintre voi ar fi foarte bucurosi sa vorbeasca cu ea, sa o linisteasca si chiar sa o iubeasca. Dar chiar si aceasta posibilitate i se parea derizorie, atat de mult o afectau tristetea si disperarea ei fara sfarsit.

O sa va marturisesc cel mai ingrozitor lucru: Iubirea, disperata, deprimata se gandise chiar sa isi puna capat zilelor. Se gandise sa se sinucida. Da, probabil nu o sa ma credeti. Credeti ca exagerez sau ca Iubirea este mai puternica decat orice. Ca poate trece peste orice obstacol, sa invinga violenta si mediocritatea vremurilor in care traieste. Poate, sunteti convinsi ca Iubirea este invincibila, eterna, ca are un curaj sau o vointa de nezdruncinat, ce poate sa treaca peste orice!
Doar ca, amintiti-va, furtunile din ultimul timp, acea furie a cerului, frigul necrutator care a durat mai mult decat de obicei, umiditatea crescuta si persistenta, lipsa vietii, energia scazuta, amintiti-va de toate violentele, incoerentele, razboaiele, foametea, torturile care se intamplau in lume cu putin timp in urma.
Incercati sa regasiti senzatiile pe care le aveati atunci. Poate credeti ca erau doar intamplatoare. Un concurs de circumstante, stare de slabiciune a universului, un moment de neatentie a zeilor, o uitare a divinitatii sau o scapare din plasa vietii, o irupere a cosmosului...

Nu! Nimic din toate acestea, era pur si simplu Iubirea, care descurajata, epuizata, renunta, se lasa invinsa. Va asigur, despre asta e vorba, Iubirea isi dadea demisia!
Prefera sa termine cu acea existenta nebuneasca, voia sa-si puna capat zilelor!
Noroc ca Iubirea era novice in materie de sinucideri. Era pentru prima oara in viata ei fabuloasa, cand voia sa moara si nu stia cum sa procedeze. Se simtea aproape nemuritoare, asa ca nu stia cum sa se suprime, sa dispara pentru totdeauna, luandu-si viata.

Vedea in jurul ei barbati si femei care se iubeau, total inconstient, orbi in fata dramei care se juca intre ei, in ei si in jurul lor.
Pentru ca, ceea ce este caracteristic Iubirii, este faptul ca, in imensa ei generozitate, in abundenta ei fundamentala, Iubirea se daruie, se ofera, fiecarei fiinte vii, fara sa ceara nimic in schimb. Se ofera gratuit, pentru ca fiecare dintre oameni sa poata, in cursul vietii sale, sa se dezvolte, sa se infrumuseteze, sa creasca prin iubire. La sfarsitul vietii, Iubirea se desparte astfel de cel sau de cea pe care i-a insotit si se intalneste, in cosmos cu Iubirea Universala.

O sa ma intrebati probabil: „Asadar, exista Iubire peste tot unde exista viata, intr-un copac, intr-o floare, intr-o leguma?”
Sigur ca da, in orice fiinta vie, fara nici o exceptie, exista Iubire.
Aceasta este cea mai importanta misiune a Iubirii, sa se ofere, sa se abandoneze fara reticenta, fara conditii, increzatoare in tot ceea ce era viu.

Dar, presupun ca fiecare dintre voi stie aceste lucruri si v-as ruga sa nu ma intrerupeti cu intrebari de prisos.
Dupa cum spuneam, Iubirea, dezamagita, trista, deprimata, pentru ca nu se mai simtea iubita de catre oamenii pe care ii iubise atat de mult, a gasit cel mai bun mijloc de a-si pune capat zilelor, adica reincarnarilor sale succesive sau calatoriilor sale, daca vreti sa numim astfel fiecare ciclu din viata ei.
Daca o sa va spun ca a fost foarte aproape de a reusi tentativa de a-si pune capat zilelor, veti intelege mai bine toata acea disperare pe care o simtiti si care se raspandeste tot mai mult in jurul vostru. Ati observat cat de mult si-a pierdut Iubirea din propria ei realitate, cat de abuziv idealizata este pentru copii si cativa adulti naivi, cum este schimbata, vanduta, conservata, banalizata dupa cativa ani de viata in comun, in anumite cupluri...?

Pot sa va asigur de acest lucru: Iubirea este in convalescenta. Slabita, s-a refugiat in vis. Asteapta sa vina zile mai bune. A devenit timida, prudenta, rezervata.
Va spuneam ca astepta, dar nu intr-un fel pasiv, cauta totusi, cauta fiinte care pot sa devina la randul lor Iubire, pentru a alimenta marea roata a timpului. Nu mai vrea sa se ofere unor barbati sau femei care au nevoia de a fi iubiti sau le e teama ca nu vor mai fi iubiti, nu mai vrea sa fie exploatata de catre cei care o reclama, o pretind, nu mai vrea sa fie maltratata de catre cei care o consuma prin intermediul iubirii altora.
Nu mai vrea sa se dezvolte si sa infloreasca la acele fiinte care o vor oferi unei fiinte fara viata, unei persoane care se multumeste sa fie iubita sau unui trecator care o va consuma fara retinere, in graba.

Nu vrea sa i se mai dicteze cum trebuie sa fie.
Nu mai vrea sa fie folosita drept alibi in practica unui terorism relational menit sa-l acapareze, sa-l controleze sau sa-l subjuge pe celalalt propriilor dorinte sau nevoi sau chiar sa-l inchida intr-o multime de temeri.
A devenit exigenta, Iubirea! Vrea fiinte libere care sa o primeasca chiar in inima vietii lor.

Ce as putea sa va mai spun in plus?
Este timpul sa ne reconciliem cu Iubirea!
Este necesar sa ne reinventam relatia cu ea!
Este necesar sa ii dam locul pe care il merita, sa se poata manifesta din plin, sa ii oferim un loc in care sa dezvolte libertatea, creativitatea fiecaruia dintre noi.

Altfel spus, as putea sa indraznesc sa va cer fiecaruia dintre voi, sa indrazniti sa deveniti la randul vostru... Iubire?


de Jaques Salome

Tu cum stai cu stima de sine?

"...  Stima de sine înseamnă să dovedesc că sunt capabil de următoarele:
   • Să spun ce gândesc.
   • Să fac ce vreau.
   • Să insist când mă lovesc de o dificultate.
   • Să nu îmi fie ruşine să renunţ.
   • Să nu mă las păcălit de publicitate sau de modă, care vor să mă facă să cred că nu sunt o persoană cum trebuie dacă nu port cutare marcă de haine sau nu gândesc în cutare mod.
   • Să râd din toată inima dacă sunt luat peste picior fără răutate.
   • Să ştiu că pot supravieţui eşecurilor mele.
   • Să îndrăznesc să spun "nu" sau "stop".
   • Să îndrăznesc să spun "nu ştiu".
   • Să îmi urmez calea, chiar dacă sunt singur(ă).
   • Să îmi acord dreptul de-a fi ferici t(ă).
   • Să suport să nu mai fiu iubit(ă), chiar dacă asta mă face nefericit(ă) pe moment.
   • Să mă simt împăcat cu mine însumi.
   • Să spun "mi-e teamă" sau "sunt nefericit(ă)" fără să mă simt înjosit(ă).
   • Să îi iubesc pe ceilalţi fără să îi supraveghez sau să îi sufoc.
   • Să fac tot ce pot ca să reuşesc ceea ce vreau să reuşesc, dar fără să mă forţez.
   • Să îmi dau dreptul de-a decepţiona sau de-a rata.
   • Să cer ajutor fără să mă simt inferior (inferioară).
   • Să nu mă desconsider şi nici să îmi fac rău când nu sunt mulţumit(ă) de mine.
   • Să nu mă simt invidios (invidioasă) de succesul sau de fericirea celorlalţi.
   • Să pot să supravieţuiesc nefericirilor mele.
   • Să îmi dau dreptul de a-mi schimba părerea după ce chibzuiesc.
   • Să dau dovadă de umor faţă de mine însumi.
   • Să spun ce am de spus, chiar dacă am trac.
   • Să trag învăţăminte din greşelile mele.
   • Să mă arăt în costum de baie chiar dacă corpul meu nu e perfect.
   • Să mă simt în regulă cu rănile din trecutul meu.
   • Să nu îmi fie teamă de viitor.
   • Să găsesc că sunt un/o tip/a bine, cu calităţile şi cu defectele sale.
   • Să simt că progresez şi că trag învăţăminte din viaţă.
   • Să mă accept aşa cum sunt astăzi, fără să renunţ totuşi să mă schimb mâine.
   • Şi, în sfârşit, să ajung să mă gândesc şi la altceva decât la mine... ..."

Zice  - Christophe Andre in cartea "Imperfecti, liberi si fericiti"