Arhanghelii Mihail si Gavril

Creştinii ortodoxi şi greco catolici sărbătoresc în 8 noiembrie soborul Arhanghelilor Mihail şi Gavriil. Cei doi îngeri sunt văzuţi ca ocrotori ai oamenilor şi călăuze ale sufletelor spre Rai. În tradiţia populară Sfinţii Mihail şi Gavriil sunt consideraţi patroni ai oilor şi aducători al ultimelor zile calde din an.

Arhanghelii Mihail şi Gavriil sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei şi sunt calauze ale sufletelor în drumul acestora spre Rai, potrivit crestinortodox.ro.


Arhanghelul Gavriil a fost cel care le-a adus lui Ioachim şi Ana vestea despre naşterea Fecioarei Maria şi tot el a vestit Fecioarei că îl va naşte pe Hristos.

Arhanghelul Mihail este protectorul oştilor cereşti, primul din ceata Sfinţilor Arhangheli.El este cel dintâi dintre îngerii pazitori care s-a luptat cu îngerii lui Lucifer care s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu.

Arhanghelul Mihail poartă, uneori, cheile Raiului, este un înfocat luptator împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, daca acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneste, sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu.

În popor, se spune despre Arhanghelul Mihail ca are putere asupra Soarelui şi a Lunii, pe care le eliberează din puterea dracilor, atunci cand aceştia le fură ( eclipse ). De asemenea, se spune ca are putere asupra soţiei lui Scaraotchi, Mamareaua, care vrea să dea drumul la ger, pe pământ, dintr-odată. Arhanghelul Mihail o ţine şi dă drumul gerului pe îndelete, ca să se obişnuiască oamenii cu el.

Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard pacatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
În zonele muntoase, Arhanghelii sunt celebraţi şi ca patroni ai oilor, iar stăpânii acestor animale fac o turta mare din făină de porumb, numită "turta arieţilor" (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Aceasta turtă se aruncă în dimineata zilei de 8 noiembrie în tarla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cade cu faţa în sus e semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerandu-se ca în primavară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cade cu faţa în jos era mare supărare.

În satele şi târgurile bucovinene în fiecare an, în 8 noiembrie se fac pomeniri şi praznice pentru cei morţi, iar în biserici fiecare creştin aprinde câte o lumânare că să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă.
"Vara Arhanghelilor" ţine o zi. Pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun trebuie neapărat să mai fie trei-patru zile senine şi călduroase numite "vara iernii".
De ziua Sfinţilor Mihail şi Gavriil fiecare om trebuie să aprindă o lumânare, care îi va fi "lumina de veci" în lumea de dincolo. Tradiţia spune că trebuie să se aprindă lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei dispăruţi fără lumânare.