luni, 19 iulie 2010

Sinuciderea si starile psihopatice

Nu am practica in domeniu, pentru ca nu am intrat pana acum in contact cu vre-un client care sa fi avut ganduri sinucigase. Dar am auzit povesti de la colegii mei si, teotetic am aprofundat acest subiect la diferite cusuri. Emile Durkheim, in cartea sa SINUCIDEREA (este un studiu de sociologie, publicat de editura Antet) explica foarte clar si pe intelesul tuturor urmatoarele: "Asa zisii monomani (in terminologia traditionala a patologiei mintale, delirul cu arie restransa se numeste monomanie), exista intotdeauna o stare generala a intregii activitati minale care constituie fondul bolii si din care ideile delirante nu sunt decat expresia superficiala si temporara: fie o exaltare excesiva, fie depresie extrema, fie o perversiune generala si, mai ales absenta echilibrului si coordonarii la nivelul gandirii si al actiunii. Subiectul gandeste, si totusi ideile lui nu se inlantuie fara lacune, el nu se poarta in mod absurd, dar comportamentul lui este lipsit de coerenta. Deci, nu este exact daca spunem ca nebunia poate sa aiba partea ei, imediat ce a partruns la nivelul judecatii, ea invadeaza totul. ... Alienistii (medici specializati in boli mintale) afirma ca majoritatea sinugigasilor pe care i-au intalnit prezentau toate sentimentele alienarii mintale, marturie insa nu indeajuns de concludenta spre a rezolva problema, trecerea in revista despre care vorbesc acestia ramane in toate cazurile mult prea sumara. ... Pentru a sti daca sinuciderea este un act specific alienatilor, trebuie determinate formele pe care le imbraca ea in cazul alienarii mintale si trebuie vazut apoi daca sinuciderea ii afecteaza numai pe alienati. ... Clasificarile esentiale ale sinucigasilor stabilite de Jousset si Moreau de Tours: 1. sinuciderea maniacala. Este daorata fie halucinatiilor, fie unor conceptii delirante. Bolnavul se omoara pentru a scapa de un pericol sau de o rusine imaginare, ori pentru a da ascultare unui ordin misterios primit din ceruri, etc. Motivele acestei sinucideri si modul ei de evolutie reflecta caracterele generale ale bolii din care decurge mania. Este o afectine particularizata printr-o moblitate extrema. ... 2. sinuciderea melancolica. Este legata de o stare generala de extrema depresie, de tristete exagerata, care face ca bolnavul sa nu mai aprecieze cu chibzuiala raporturile pe care le au cu el persoanele si lucrurile din jur. Placerile nu-l mai atrag si vede totul in negru. Viata i se pare plicticoasa si chinuitoare. Cum aceste dispozitii sunt permanente si ideea sinuciderii il bantuie neincetat, ca o idee fixa, iar motivele generale care il indeamna sa ia decizia sunt intotdeauna cam aceleasi. ... 3. sinuciderea obsesiva. In acest caz sinuciderea nu este cauzata de un motiv anume, nici imaginar nici real, ci doar de ideea fixa a mortii, care fara noima pune total stapanire pe mintea subiectului. El este obsedat de o dorinta de a se omori, desi stie perfect ca nu are nici un motiv rezonabil sa o faca. Este o nevoie instinctiva asupra careia reflectia si judecata nu au putere, asemanatoare cu acea nevoie de a fura, de a ucide, de a incendia... ... 4. Sinuciderea impulsiva sau automatismul sinucigas. Ca si precedentul tip de sinucidere nici acesta nu este motivat. Nici in raport cu realitatea, nici in functie de imaginatia subiectului. Numai ca in loc sa fie produsul unei idei fixe, care acapareaza spiritul o vreme mai mult sau mai putin indelungata, punand apoi stapanire asupra vointei subiectului, ea rezulta dintr-un impuls brusc si irepresibil. Cat ai clipi din ochi, tasneste in toata plenitudinea si incita la savarsirea actului, sau cel putin la incercarea de a-l comite. ... Nu se poate face o destul de stransa apropiere intre sinucidere si nebunie, decat repingand arbitrar sensul cuvintelor. "Nu este ucigas de sine - scrie Esquirol - acela care neascultand de sentimentele nobile si generoase, se avanta intr-o primejdie, se exprima unei morti inevitatbile si isi sacrifica in mod voluntar viata pentru a se supune legilor, pentru asi tine un juramant de credinta, pentru salvarea partriei..." ... Deoarece sinuciderea alienatilor nu reprezinta intregul gen, ci doar o specie, starile psihopatice care alcatuiesc alienarea mintala, nu pot sa dea seama de tendinta colectiva spre sinucidere. Dar intre alienarea mintala propriu-zisa si echilibrul perfect al inteligentei, exista o serie intreaga de trepte - sunt diverse anomalii reunite de obicei sub denumirea de neurastenie. Insasi existenta sinciderii cauzate de tulburari intelectuale ridica aceasta problema. ..." Continua cu tabele pe tari, mediu, sex, etnie, religie ... si ajungem la ereditate. De unde citez urmatorul paragraf: "... ... Dar in cu totul alt inteles au vorbit psihologii despre ereditate. Aceasta ar fi tendinta de a se omori, care se transmite direct si in totalitate de la parinti la copii si care, o data transmisa, ar da nastere sinuciderii ca un veritabil automatism. Ea ar consta intr-un soi de mecanism psihologic, dotat cu oarecate autonomie ... " Acest pasaj din urma este o justificare pentru vehementa din postarea mea de miercuri. Sa speram ca Petru va avea o constructie psihologica robusta, ca va intelege, tolera, accepta, ierta moartea prin sinucidere a mamei. Cam atat am avut de citat si de spus.

2 comentarii:

  1. oare pornirile astea autodistructive se pot trata? ma refer la depresivi, ca impulsivilor nu le putem dori decit noroc sa nu le iasa figura si frine bune la tren. am senzatia ca oamenii astia toti sufera (si) de preaputina iubire.

    RăspundețiȘtergere
  2. Sigur ca da. Cu multa vointa si rabdare.

    RăspundețiȘtergere