Imbecilul

este acel om a carui capacitati mintale sunt foarte reduse. Un neghiob, un tampit, care tradeaza si demonstreaza imbecilitatea. Cuvantul provine din latinescul imbecillus si francezul inbecile.

Se naste, creste si se dezvolta imbecil, crede ca reactiile celorlalti fata de imbecilitatea lui sunt forme de respect fata de propria persoana. Imbecilul nu poate fi contrazis, este detinatorul adevarului absolut care are dreptul suprem de a da sentinte.

Jobul ideal pentru un imbecil ar fi acela de a pune (a lipi cu picatura ce lipeste nimic, nimic nu dezlipeste) etichete pe borcanele de muraturi, gemuri, mustaruri. Imbecilul nu verbalizeaza prin dialog, el doar jigneste ceea ce il face fericit si implinit pentru ca si-a atins scopul.

Citeste fara sens tot ce stie ca impresioneaza, nu vorbeste prin fraze ci prin cuvinte rupte dintr-un context. Nu se poate comnunica cu el si oricat s-ar stradui cineva, o va face in zadar pentru ca el nu intelege nimic. Doar daca vorbeste in limbaj imbecil interlocurorul poate fi receptat si nici atunci nu este garantat.

Se considera superior, iar momentele penibile sunt pentru el momente de glorie. Este persoana care umbla cu presul, informatorul de servicu mereu pe faza si mereu la curent si pune la curent pesoanele sus puse care sunt in masura sa ia decizii de ridicare/coborare in grad. Datorita acestui fapt reuseste de multe ori sa primeasca functii de conducere.

Nu este prost si de multe ori are diplome care sa dovedeasca imbeclitatea. Este doar periculos de imbecil si din fericire pentru noi si nefericire pentru el, cel care ajunge in functii de conducere la un moment dat rateaza (rar sunt imbecili care nu sunt descoperiti), iar cel care nu se afirma ramane un ratat pentru tot restul vietii.