Martisorul

Sarbatoare traditionala romaneasca care simbolizeaza venirea primaverii. Traditie descoperita in Mehedinti, acum peste 8.000 de ani.

Obiceiurile de Martisor erau ca parintii sa lege copiilor o moneda la gat sau la mana si sa ofere celor tineri margele viu colorate insirate pe un lant. Acest gest semnifica puterea si norocul, iar Martisorul se punea de regula in zorii zilei pana sa apara soarele.

Traditiile romanesti spun ca 1 Martie este prima zi din an cand se celebra prin sarbatoarea "Matronalia" zeul Marte si puterea acestuia. Martisoarele se confectionau din fire albe si rosii de canepa sau lana, se legau sub forma cifrei 8 de care se atarnau monede din aur si argint. Legenda spune ca intre 1 si 9 martie, "Zilele babelor", baba Dochia toarce langa oi imbracata in noua cojoace pe care le scutura unul cate unul in fiecare zi. Obiceiul spune ca martisorul trebuie tinut 9-12 zile si sa fie atarnat intr-un pom inflorit pentru a aduce noroc si bunastare celei care l-a purtat. In zona Dobrogei, traditiile romanesti spun ca martisorul trebuie sa fie purtat pana la venirea berzelor ca mai apoi sa fie aruncat spre inaltul cerului.

"In zona Bihorului exista obiceiul ca fetele sa se spele cu apa de ploaie pentru a fi mai sanatoase si mai frumoase. In Banat, datina spune ca fetele nemaritate care se spala cu apa adunata de pe frunzele fragilor din padure se vor marita in anul respectiv. In Transilvania, martisorul este agatat de poarta, ferestre sau de coarnele animalelor pentru a indeparta relele si deochiul. Traditiile romanesti din satele transilvanene dau culoare vietii si confera legendei Martisorului marcarea tranzitiei dintre sfarsitul iernii, anotimpul rece si intunecat, si venirea primaverii, simbolistica a renasterii si obiceiuri."

"Poate o sa radeti...dar legenda martisorului spune ca: Umbland cu oile prin padure si torcand lana din furca Baba Dochia a gasit o para, i-a facut o "borta" si a legat-o cu un fir de ata, asta se intampla intr-o zi de 1 Martie si de atunci s-a extins obiceiul. Insa despre martisor a inceput sa se vorbeasca mai tarziu, primele informatii fiind furnizate de folcloristul Simion Florea Mihai."

"Martisorul era un simbol purtat cu multa demnitate si chiar solemnitate de catre membrii societatii traditionale, care evitau orice comportament necivilizat in perioada in care martisorul le impodobea imbracamintea."

"Martisorul traditional (vezi aici) nu era altceva decat un fir compus din alte doua fire rasucite, culorile initiale fiind albul si negrul si, mai tarziu, albul si rosul.


Simbolismul culorilor negru, alb si rosu apartinand martisorului poate fi legat de stadiile fundamentale ale operei alchimice: nigredo, albedo si rubedo pe care psiholgul Carl Gustav Jung le-a asociat stadiilor dezvoltarii spirituale si transformarilor prin care trece fiinta umana.



Jung considera ca alchimia este mai mult decat stiinta transformarii metalelor in aur, ea este legata de procesul transformarii fiintei umane.

Astfel, stadiul nigredo care in alchimie corespunde etapei de putrefactio, in psihoterapia analitica coespunde unei stari psihologie de descompunere, de moarte spirituala, de disociere si anulare a constiintei eului asa cum a fost pana atunci.


In aceasta faza a analizei, persoana poate trece prin depresie, dezorientare, dezintegrare, poate trai deriva si debusolarea. Persoana se simte in intuneric, sufera, e separata de cei pe care ii iubeste, incapabila de relationare; se intalneste cu propriii demoni interiori, cu umbra sa. Niger in limba latina inseamna negru, intunecat."